Interviu cu vicedirectoarea Centrului Național Anticorupție

Prima declarație a noului ambasador al SUA, făcută la numai câteva zile de aflare la Chișinău: „Problema nr. 1 cu care se confruntă acum Moldova este corupţia”. Corespondentul DW din Chișinău a discutat despre factorii care blochează lupta cu corupția cu directorul adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA), Cristina Țărnă:

DW: Unde s-a împotmolit lupta cu corupția în Moldova? Ce împiedică astăzi CNA să înregistreze performanțe așa cum vedem că se întâmplă în România?

Cristina Țărnă: Pe scurt: nereformarea procuraturii și efectul întârziat al reformelor din sistemului judiciar, plus reducerea anumitor garanții de independență a CNA și crearea, în paralel, imediat după reformarea CNA, a unor piedici de ordin procesual-penal.

DW: Despre ce piedici anume este vorba?

Cristina Țărnă: CNA s-a reformat la 1 octombrie 2012, trecând sub control parlamentar. A fost schimbată procedura de numire și destituire a directorului. A fost cel mai transparent concurs organizat vreodată într-o instituție publică din Moldova. Au fost vreo 17 candidați la funcția de director al CNA. Ulterior, directorul a fost confirmat în funcție de Parlament.

Dar, pe 3 mai 2013, CNA a fost transferat înapoi în subordinea Guvernului. Concomitent a fost schimbată procedura de numire în funcție a directorului – prin numirea lui de către preşedintele Republicii Moldova, la propunerea prim-ministrului. La fel și în cazul demiterii. Au fost excluse temeiurile de destituire a directorului, astfel creându-se piste legislative pentru destituiri arbitrare. În paralel, au schimbat procedura de formare a bugetului CNA. Pe când se afla sub control parlamentar, CNA prezenta necesitățile bugetare Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe. Argumenta necesitățile în fața acestei comisii și, în continuare, comisia de profil transmitea datele Ministerului Finanțelor pentru includerea cheltuielilor în Legea bugetului. În acest caz CNA nu se intersecta cu ramura executivă și, într-un fel, nu era nevoit „să se îndatoreze” în raport cu Guvernul.

DW: Și s-au exercitat presiuni financiare după ce ați trecut în subordinea Guvernului?

Cristina Țărnă: Numai în 2014 au fost cinci tentative de a tăia salariile angajaților CNA. Asta după ce, în 2013, reușisem cu mare greu să convingem Ministerul Finanțelor să ne aloce bugetul prevăzut. CNA a fost trecut în subordinea unui guvern supărat, în care s-au făcut percheziții iar unii funcționari guvernamentali au fost trimiși în judecată, acuzați de corupție. Complicațiile de ordin financiar au apărut chiar după anchetele efectuate la Ministerul Finanțelor și după ce fostul șef al Inspectoratului Fiscal a fost trimis în judecată. Și nu numai el. Atunci s-au făcut încercări de a cuminți CNA prin instrumentele de finanțare. Analizați și proiectele de asistență tehnică. CNA nu a beneficiat de niciun astfel de proiect în ultimii ani. De ce? Pentru că acele proiecte sunt negociate de Cancelaria de Stat, care la fel este vizată în anchetele CNA. Așa că prioritate pentru proiectele de asistență externă a avut MAI. Abia după ce am atenționat doi ani la rând despre această problemă Delegația UE la Chișinău - că Guvernul, prin intermediul Cancelariei de Stat, evită să aloce CNA bani oferiți de partenerii de dezvoltare pentru combaterea corupției – atunci s-au schimbat un pic procedurile și sperăm ca măcar în 2015 să beneficiem de un proiect pentru dotarea tehnică.

DW: Dar la nivel legislativ vi s-au pus piedici?

Cristina Țărnă: Imediat după reformare, după 1 octombrie 2012, a fost operată o modificare la Codul de procedură penală prin care s-a stabilit că înainte de a intercepta comunicarea a două persoane trebuie să anunțăm suspectul că este bănuit într-un caz de corupție și abia după aceea îl puteam intercepta. Stupid! Cu alte cuvinte, ne-au reformat, dar ne-au luat principala armă, iar peste alte câteva luni ne-au lăsat și fără garanții de independență. Efectele s-au simțit imediat: în 2013 și o bună parte din 2014, invocându-se aceste modificări, s-a dublat numărul de persoane achitate pe dosarele de corupție transmise în instanţele de judecată.

Lucrurile au fost redresate în luna iulie 2014. A fost schimbată buclucașa prevedere din Codul de procedură penală. S-a pierdut mai mult de un an și jumătate – timp în care CNA a luptat cu această constrângere legislativă în instrumentarea dosarelor ce-i revin conform competenței. După ce a fost înlăturată această frână, în doar 4 luni ale anului 2014, numărul dosarelor de corupție a crescut brusc. Depășisem cu mult indicii comparativi în raport cu anul 2013.

DW: Credeți că cineva anume a fost interesat ca acele bariere legislative să fie puse în fața CNA?

Cristina Țărnă: Îmi vine greu să spun dacă era vorba de rea-credință sau de o neînțelegere a consecințelor unor asemenea modificări. Poate că s-au făcut din exces de zel, sub lozinca onorabilă a asigurării drepturilor omului. Dar era cât pe ce să se uite de drepturile oamenilor, de capacitatea statului de a investiga infracțiuni ce pun în pericol întreaga societate.

DW: Ce împiedică acum CNA să inițieze dosare? Sunt atâtea cazuri în ultima vreme care pur și simplu șochează donatorii externi.

Cristina Țărnă: Nu CNA decide pornirea procesului penal. Este atribuția procurorului. Iar în privinţa Procuraturii, nu știu de ce, s-a luat decizia ca să fie reformată ultima. Așa reiese din Strategia de reformare a justiției. Procuratura a fost lăsată pentru 2014-2016. CNA trebuia să fie reformat încă în 2010. Și cu noi au întârziat - cu doi ani. Reformarea Procuraturii, însă, care este liantul dintre organul de urmărire penală și instanța de judecată, a fost amânată încă 4 ani. În momentul când se planifica reformarea CNA, înțelegând că CNA depinde de Procuratura anticorupție, am încercat să convingem procurorii să reformăm Procuratura anticorupție concomitent cu CNA. Aceasta ar fi însemnat și pentru ei garanții sporite de independență: la numirea în funcție, neamestec, etc. Practic, statutul procurorului anticorupție ar fi fost echivalent cu cel al unui adjunct al procurorului general. Nimeni din Procuratura Generală nu i-ar mai fi putut da indicații, nimeni nu ar mai fi putut exercita presiuni asupra lui. În schimbul acestor garanții de independență, procurorii anticorupție ar fi trebuit să ofere, ca și noi (ofițerii CNA), garanții suplimentare de integritate: monitorizarea stilului de viață, testarea integrității profesionale, testarea la poligraf. Mai mult, ar fi obținut și o remunerare mai consistentă. Dar procurorii au zis ”nu!”. Procurorul general de atunci, Valeriu Zubco, a spus că nu este de acord, că Procuratura anticorupție va fi reformată în contextul reformei generale a organelor procuraturii. Adică mult mai târziu.

DW: Cum a împiedicat aceasta practic randamentul CNA?

Cristina Țărnă: Imediat după ce CNA a redus riscurile de imixtiune în activitatea sa și a demarat anchetele pe subiecți de prim-rang (se întâmpla în perioada când CNA se afla sub control parlamentar), exact atunci au crescut enorm presiunile asupra Procuraturii anticorupție. Pe fondul acelor dosare a fost demis procurorul general Valeriu Zubco. Perioada care a urmat trebuie analizată cu foarte multă atenție! Cineva a asigurat interimatul funcției de procuror general. La Procuratura anticorupție a fost pus un alt interimar, care a fost și el schimbat. Ca să înțelegeți - Procuratura anticorupție a avut 5 procurori interimari până a fi desemnat, în sfârșit, unul prin concurs. Vă dați seama câtă independență are un procuror într-o poziție suspendată? O să vă confirme și procurorii că, până a fi numit în funcție actualul procuror anticorupție, la sfârşitul lui 2013, timp de jumătate de an, din toate dosarele transmise procurorilor de CNA, în instanță au ajuns doar 6 dosare. Aceste frământări la Procuratura anticorupție aveau loc exact în perioada în care la CNA erau documentate dosare în care erau implicate persoane tare sus-puse. Până când a fost numit noul procuror general și actualul procuror anticorupție acolo s-au întâmplat foarte multe lucruri stranii, despre care nu se vorbește nimic.

DW: Dar până la urmă dosarele acelea de rezonanță au ajuns sau nu în instanță?

Cristina Țărnă: Da. Toate dosarele care stăteau blocate la Procuratura anticorupție au ajuns în instanța de judecată. Numai că s-au blocat din nou. De data aceasta în instanțele de judecată – tot din cauza efectului întârziat al reformării acestora.

DW: De cât timp stau blocate în instanțele de judecată?

Cristina Țărnă: Deja de 2 ani. Cazurile sunt tergiversate, inclusiv de avocați. Noi rămânem optimiști că vor fi obținute condamnări în acele dosare. CNA vrea ca dosarele pe care le-a instrumentat să aibă finalitate, pentru că oamenii ne privesc suspicios, cred că facem show cu mascați și nimic mai mult. Ceea ce nu este adevărat! Nu putem spune că nu există finalitate, ci că încă nu s-a ajuns la finalitatea acelor dosare, din motive imputabile ramurii judiciare. Se zice că au așteptat ba rezultatul alegerilor, ba formarea coalițiilor de guvernare.

DW: Recent, au fost majorate esențial salariile judecătorilor și s-a argumentat că s-a recurs la această metodă pentru a-i descuraja să mai ia mită. Dar, după majorarea salariilor, mulți judecători s-au retras din sistem. Care ar fi explicația?

Cristina Țărnă: Chiar o să vă rog să verificați 2 rapoarte ale Transparency International-Moldova referitoare la percepția corupției în rândul gospodăriilor casnice și al oamenilor de afaceri. Penultima măsurare a fost făcută în 2012, iar ultima – la sfârșitul lui 2014. Vă rog să vă uitați la aceste două rapoarte și să comparați cum a evoluat mita medie plătită unui judecător după majorarea salariilor judecătorilor. Și o să vedeți că mita medie pentru judecător a crescut. Deci, unii judecători au plecat, alţii – probabil dintre cei oneşti – au rămas, iar pentru cei rămaşi care nu sunt oneşti – a crescut mita medie. Iată care a fost efectul majorării salariilor judecătorilor. De ce au plecat unii? Pentru că n-au mai vrut să riște. Alții au considerat că pot risca în continuare să ia mită și, în plus, să ia și un salariu bun.

DW: De ce nu se merge pe formula confiscării extinse a averilor celor corupți?

Cristina Țărnă: Amintiți-vă de celebrul pachet de legi anticorupție pe care l-am aclamat cu toții atunci când a fost votat. CNA îl susține. Acel pachet de legi anticorupție prevedea: testarea integrității profesionale, confiscarea extinsă și pedeapsă pentru îmbogățirea ilicită. Toate aceste legi au fost contestate la Curtea Constituțională după semnarea Acordului de asociere la UE. Legea testării integrității a fost contestată de un grup de deputați comuniști, iar prevederile Codului penal prin care s-a introdus confiscarea extinsă și pedeapsa pentru îmbogățirea ilicită au fost contestate de avocatul parlamentar Tudor Lazăr. Acum așteptăm cu toții să vedem dacă o să ne permită Curtea să-i întrebăm pe unii demnitari cum au făcut rost de ceea ce au. E foarte riscant să aplicăm acum confiscarea extinsă, deoarece procedura presupune aplicarea sechestrului. Or în momentul în care nu se știe dacă va fi menținută sau nu constituționalitatea Legii, organul de urmărire penală aplică sechestrul, iar apoi statul riscă să plătească despăgubiri pentru faptul că persoana nu și-a putut gestiona proprietățile. Și nu e vorba de sume mici. Confiscarea extinsă pune ochiul pe niște indivizi care au averi mari și altfel de posibilități de a se apăra în instanță decât oamenii simpli.

În ceea ce privește Legea testării profesionale, aceasta a fost deja pusă în aplicare. Se fac teste pe teren. Sunt deja și persoane concediate. Sunt contestări în instanța de judecată. Deci, lucrurile s-au mișcat.

DW: Am văzut o declarație de-a dumneavoastră în care deplângeți faptul că CNA nu ar avea sprijin politic. Ce ați avut în vedere?

Cristina Țărnă: CNA nu are nevoie de sprijinul politicienilor, ci de voința lor politică de a ne lăsa să ne facem treaba. Am vrea ca politicienii să dea dovadă de voință politică atunci când creează instrumentarul necesar în baza căruia CNA să poată funcționa. CNA are nevoie de voința politicienilor de a ne dezlega mâinile. În al doilea rând, CNA are nevoie ca politicienii, în momentul în care sunt vizați în dosare de corupție, să aibă decența să nu politizeze subiectele, iar liderii de partide să se desolidarizeze de persoanele care sunt suspectate de corupție și să spună: „Să se facă justiție!”. Eu nu înțeleg politicienii care reformează CNA, iar în momentul în care CNA începe să muște, aceiași politicieni nu se conformează reformelor votate, ci preferă să le saboteze.

DW: Dar presiunile din partea mediului politic vin doar sub forma semnalelor de care vorbeați mai devreme - că vă vor tăia salariile, etc. sau se exercită și presiuni directe?

Cristina Țărnă: Anul acesta deja ni s-a trimis primul semnal cu privire la reducerea salariilor.

DW: Dar telefoane directe de la politicieni primiți?

Cristina Țărnă: După reformarea CNA, a fost instituit un Registru privind denunțarea influențelor necorespunzătoare. Acolo angajații trec toate presiunile de genul celor la care vă referiți dumneavoastră. Și vreau să vă spun că acest registru are destul de multe înscrieri. Inclusiv din partea mea. Cazul meu nu are legătură cu politicul, dar tot de presiuni era vorba. Mai îndrăznesc uneori să ne sune unii miniștri, miniștri adjuncți care ne roagă să facem cumva ca rapoartele de expertiză anticorupție să fie oferite mai rapid sau fără obiecții, însă cărora le explicăm că o să ne facem datoria cum găsim de cuviinţă, potrivit prevederilor legale.

DW: Am monitorizat reacțiile de pe rețelele de socializare zilele trecute, când CNA a efectuat percheziții în dosarul BEM. Neîncredere totală! Oamenii au perceput acele percheziții ca pe un show politic bine orchestrat. Deci, lumea nu are încredere în independența CNA.

Cristina Țărnă: Am sesizat și noi. Înțelegem supărarea oamenilor. Și suntem conștienți că reputația CNA nu se va schimba până când nu va exista o perioadă în care oamenii vor vedea dosare mari să curgă cu duiumul în instanțele de judecată și care să se sfârșească cu pedepse reale. Dosarele de rezonanță în baza cărora urmau a fi pronunțate deja hotărâri de condamnare zac, însă, în instanțele de judecată. Sincer, eu îi înțeleg pe oamenii care nu au încredere în finalitatea dosarelor care vizează Banca de Economii, odată ce ei nu au văzut încă finalitate în privința primelor dosare de rezonanță instrumentate de CNA în anul 2013. Dar la fel de mult cred în intențiile și corectitudinea colegilor mei, pentru că văd cât efort depun. Blocajul nu e la noi! CNA suferă și din cauza reputației proaste a Procuraturii și a instanțelor de judecată. Șase dosare penale în privința Băncii de Economii care vizează tot Consiliul de Administrație despre oferirea creditelor neperformante acordate până în 2009 se află demult în instanța de judecată. Încă cel puţin 11 dosare care vizează Banca de Economii sunt în instrumentare de Procuratură. Poate că sunt chiar mai multe după ultimele percheziții care s-au făcut.

DW: Cum se explică faptul că în societate există o percepție aproape generală că CNA și Procuratura sunt controlate de Partidul Democrat?

Cristina Țărnă: E vina politicienilor care împart ceea ce nu trebuie să fie împărțit, iar apoi discută aprins despre acest lucru. Ei compromit astfel încrederea oamenilor în reforme și în felul în care sunt selectați oamenii în funcții-cheie. Acest „sport” a început odată cu semnarea primului Acord de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană, care avea acele anexe secrete cu partajări care vizau și sfera justiției și Procuratura, pentru ca ulterior să vorbească foarte mult despre ele. Deci, după ce s-au algoritmizat toate ministerele, dar și instituțiile de drept, au început să discute despre depolitizare. Eu nu înțeleg cum poți vorbi despre depolitizare după ce ai semnat schema în baza căreia le-ai politizat pe toate, inclusiv justiția? Greșeala s-a făcut atunci, în 2009, iar ulterior s-a mers doi pași înainte și doi înapoi.