Interviu: Ce urmează pentru Maia Sandu
22 octombrie 2024Șoc și groază sau sentiment de ușurare, după rezultatele de duminică de la Chișinău? Ce avem, de fapt, pe masă, ce a ieșit bine și ce nu la Chișinău?
Și, și. De partea plină a paharului, Moldova a zis da integrării parcursului său european în Constituție în referendum, iar președinta reformistă Maia Sandu a învins în primul scrutin electoral, acumulând mai multe voturi decât în turul I din 2020.
Însă acum vine partea goală a paharului: nu este clar dacă Sandu va lua majoritatea voturilor în al doilea scrutin, asigurându-și un nou mandat prezidențial și o continuitate a apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Șocul vine din diferența dintre sondajele de opinie, care arată o susținere a moldovenilor pentru parcursul UE între 55 și 63% (excluzând diaspora, care e masiv pro-europeană). De asemenea, în sondaje, Stoianoglo acumula maxim 19%, în timp ce scorul său în acest tur s-a ridicat la 26%, deși nu a fost atât de vizibil în campanie.
Mai există și întrebările vizavi de regiuni ale țării ca Ungheni sau Cahul, care în mod obișnuit votează pro-european și care au beneficiat de cele mai mari fonduri europene, dar care au votat NU la referendum.
O explicație a diferenței numerice e sigur manipularea prin propagandă și fraudarea alegerilor de către Rusia prin grupări criminale care au cumpărat voturile oamenilor.
Maia Sandu a vorbit de 300.000 de voturi, Poliția, procuratura și SIS au vorbit despre 130.000 de voturi acum câteva zile, iar jurnalista Măriuța Nistor de la Ziarul de Gardă a reușit să se și infiltreze timp de trei luni într-una dintre celulele rețelei Șor. Din investigația sa, la care recomand să vă uitați, e clar că bănci ruse sancționate plătesc online mită electorală moldovenilor via bănci transnistrene.
Ar mai fi și alte explicații de ordin mai tehnic: întrebarea referendumului a fost formulată complicat și neclar; poate e o problemă cu metodologia sondajelor de opinie pe care le-am văzut până azi. Explicații de ordin politic: unii - inclusiv lideri politici pro-europeni - au luat referendumul drept un moft al președintei Sandu și au votat sau boicotat în semn de protest.
E validă totuși întrebarea: de ce acum un referendum? pe care ne-am pus-o cu toții când președinta a lansat ideea.
De asemenea, lentoarea reformei juridice și jumătățile de măsură din lupta cu propaganda rusă, inclusiv prin Biserică, se fac și ele responsabile de rezultat.
Explicațiile de ordin socio-economic: Republica Moldova a fost profund afectată de pandemie, războiul Rusiei în Ucraina, criza energetică și inflația de 40% din ultimii doi ani - în multe țări europene s-a schimbat puterea tocmai din cauza reducerii drastice a puterii de cumpărare și a coborârii nivelului de viață.
Știm că Rusia și-a intensificat imixtiunea în politica din Republica Moldova și că a gestionat campanii de dezinformare. Dar asta nu e de azi, de ieri. Ce a fost nou, dacă a fost un element de noutate, și ce crezi că va urma în următoarele două săptămâni?
Într-adevăr, Rusia a plătit în mod ilegal politicieni și campanii și în trecut, a folosit Biserica pentru propagandă politică, a împânzit spațiul politic și public al Republicii Moldova cu agenți de influență rusă.
Însă de doi ani suntem în plin război hibrid.
Numerele de 130.000 sau 300.000 de oameni ale căror voturi ar fi corupte, după autorități, sunt halucinante. De asemenea, marea invazie a Rusiei asupra Ucrainei a stârnit frica de război și, din păcate, multă lume cade în plasa narațiunilor Kremlinului care dau vina pe NATO pentru faptul că soldații ruși distrug Ucraina.
Rezultatele pe hârtie arată o Moldova complet polarizată, două jumătăți aproape perfecte. Cât e de reală această polarizare și în jurul a ce - a fost vorba doar despre traseul către Rusia sau către UE?
Mi se pare că toate societățile contemporane sunt polarizate, probabil în mare parte din cauza rețelelor sociale și Internetului care ne izolează în bule de comunicare, amplificându-le.
Pe lângă acest fenomen global, Republica Moldova a fost în mod intenționat manipulată demografic încă din perioada Imperiului Rus și a URSS. În rezultat, minoritățile etnice au fost rusificate și, conform sondajelor, susțin mai mult Kremlinul decât majoritatea etnică. Aici e și vina Republicii Moldova că timp de peste 30 de ani nu a insistat cu programe masive de învățare a limbii române și a limbilor minoritare pentru a ne rupe de lumea rusă și abia recuperează.
Citiți articolul integral AICI.