Inteligența artificială: Franța țintește departe

În ultimele luni, Franța a traversat o zodie generoasă în ce privește inteligența artificială (AI). Gigantul american de software Microsoft a anunțat, la un summit al investitorilor desfășurat la Paris, la mijlocul acestei luni, finanțări suplimentare de patru miliarde de euro în centre de date și inteligență artificială până în 2027.

”Noul centru va fi unul dintre cele mai mari din Europa și ne va pune în fruntea stocării de date și a inteligenței artificiale”, a apreciat atunci președintele Emmanuel Macron. În vara anului 2023, șeful statului francez a inițiat un plan național în materie de AI: 500 de milioane de euro ar trebui investiți în crearea clusterelor de cercetare până în 2030. Apoi, în decembrie anul trecut, startup-ul parizian Mistral AI a beneficiat de o majorare de capital care l-a transformat într-un unicorn (o companie de peste un miliard de dolari). Mistral AI este considerat un concurent al OpenAI, dezvoltatorul chatbot-ului ChatGPT. Cu toate acestea, Franța și Europa au încă multe de făcut pentru a deveni lideri în domeniul AI, spun experții.

Guvernul de la Paris ”a acționat un comutator și a decis că țara ar trebui să devină unul dintre principalii jucători în materie de AI – spre deosebire de Germania”, explică pentru DW Noah Greene, asistent de cercetare în echipa de proiect privind securitatea inteligenței artificiale de la Center for New American Security din Washington. ”Până acum, pe primul loc sunt Statele Unite, urmate de China, cu ceva în urma se află Marea Britanie și abia apoi vin Franța și Germania, ca numărul unu și doi în Uniunea Europeană”, arată Greene, care este de părere că acest decalaj nu se datorează exclusiv unor motive tehnologice.

”SUA au fost lider de piață atât de mult timp încât mulți investitori preferă să-și aducă banii aici, unde știu că există talentul și infrastructura necesare”, punctează Greene. ”Franța, pe de altă parte, este cunoscută pentru legislația restrictivă a pieței muncii, cu care giganții tehnologici precum Google s-au luptat în trecut”.

Europa are nevoie de mai multe supercalculatoare

Véronique Ventos, co-fondatoare a startup-ului parizian NukkAI, a fost întotdeauna convinsă să își păstreze sediul companiei în Franța. ”Există cercetători excelenți aici și numeroase programe de finanțare guvernamentală”, argumentează Ventos, care a cercetat anterior AI la Universitatea Paris-Saclay. Startup-ul pe care l-a creat în 2018 are acum o echipă de 25 de oameni și a făcut furori în 2022, când inteligența artificială i-a învins pe campionii mondiali de Bridge într-un turneu special organizat.

„Inteligența noastră artificială este diferită de alte modele, deoarece oamenii sunt o parte integrantă a sistemului - pot asista procesele și pot primi explicații precise din partea AI pentru fiecare pas”, spune Ventos, într-o discuție cu reporterii DW. ”Folosim mult mai puține date, ceea ce economisește energie”. Aproximativ o duzină de clienți recurg acum la tehnologia NukkAI pentru planificarea logistică, inclusiv grupul francez Thales și chiar NATO.

NukkAI lucrează îndeaproape cu universitățile franceze, care oferă companiei acces la supercomputerul francez Jean Zay din campusul universitar Paris-Saclay. Acesta are o viteză de calcul de 36,85 petaflopi pe secundă, ceea ce îl face unul dintre cele mai puternice din Europa. Un petaflop corespunde la 1000 de trilioane de operații de calcul pe secundă (adică 10 la puterea a noua) .

Franța - și Europa - vor avea nevoie de mai multe supercalculatoare de acest fel în viitor, subliniază Christine Dugoin, profesoară asociată și cercetătoare la Observatorul AI de la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. ”Acesta este singurul mod în care vom putea ține pasul în sectorul inteligenței artificiale”, atrage ea atenția, pentru DW. De altfel, două megacalculatoare suplimentare sunt deja planificate, pentru anul acesta și anul viitor: primele astfel de supercomputere din Europa vor fi instalate la centrul de creativitate și inovare tehnologică de la Jülich, Renania de Nord-Westfalia, și în departamentul Essonne, lângă Paris. Fiecare va avea o viteză de peste un exaflop, adică zece la puterea 18 operații pe secundă.

”Americanii sunt încă înaintea noastră și probabil că vor fi depășiți de chinezi, care susțin că noul lor supercomputer Tianhe 3 are o capacitate maximă de peste doi exaflopi, ceea ce l-ar face cel mai puternic din lume”, remarcă Dugoin. Cooperarea europeană nu este importantă doar în perspectiva acestei competiții: ”De când Rusia a invadat Ucraina în 2022, Moscova a desfășurat o campanie de dezinformare împotriva Europei, bazată pe inteligență artificială - și nu putem să ne apărăm decât împreună”, subliniază cercetătoarea de la Sorbona.

Experții cer mai multe investiții guvernamentale

Apărarea valorilor democratice ale Europei este scopul unicornului european Helsing. Compania, cu sediul în Franța, Germania și Marea Britanie, a fost înființată în 2021 iar războiul din Ucraina a confirmat că fondatorii au intuit corect, a declarat pentru DW Antoine Bordes, vicepreședinte al Helsing: "Europa și democrațiile occidentale se confruntă cu un risc existențial. Trebuie să construim o suveranitate tehnologică și de apărare comună iar AI va fi crucială în acest sens".

Inteligența artificială dezvoltată de Helsing prelucrează în timp real datele satelitare sau radar din zonele de luptă, astfel încât acestea să fie disponibile armatelor care operează pe uscat, în aer sau pe apă, inclusiv în Ucraina. ”Echipa transfrontalieră este complementară: Germania are o cultură industrială puternică în timp ce Franța se remarcă printr-o mulțime de inovații”, spune Bordes. Dar pentru ca Europa să aibă șansa de a fi pe picior de egalitate cu SUA și China, trebuie să se întâmple mai multe. ”Avem nevoie de un plan de investiții în AI la nivel european, inclusiv în ceea ce privește capacitatea de calcul”, avertizează reprezentantul companiei multinaționale.

Philippe Aghion crede, de asemenea, că sunt necesare mai multe investiții guvernamentale. Este profesor de economie la Paris, la universitățile INSEAD și Collège de France, și la London School of Economics, și, de asemenea, coautor al unui raport AI comandat de guvernul francez. ”Acest sector ar putea genera o creștere economică suplimentară anuală de 0,8% în următorii zece ani. Dar, pentru asta, Franța are nevoie de o politică industrială și trebuie să investească cel puțin 25 de miliarde de euro”, subliniază Aghion, într-o discuție cu DW.

Va cuceri Europa o bucată din piața AI?

Greene crede în potențialul AI dar nu este sigur că Europa va beneficia foarte mult de pe urma acestei dezvoltări: "SUA au o politică de laissez-faire și evită pe cât posibil obstacole pentru antreprenori, ceea ce permite creșterea unui sector competitiv. Uniunea Europeană, pe de altă parte, vrea să devină un campion al reglementării în materie de inteligență artificială, pentru a proteja drepturile fundamentale".

În urmă cu câteva zile, pe 21 mai, țările UE au adoptat în sfârșit legislația în domeniu, care, printre altele, interzice dezvoltarea anumitor aplicații clasificate drept periculoase. ”Dar numai dacă ai propriile tale produse poți decide cum pot fi acestea folosite în sisteme autocratice”, observă Greene.

Ventos, de la NukkAI, în schimb, consideră că un factor special poate fi cheia succesului sectorului francez și a celui european: ”În loc să încercăm să ținem pasul cu jucători mari precum Google, care se află într-o ligă complet diferită când vine vorba de stocarea datelor, ar trebui să ne concentrăm pe propriile noastre puncte forte – cum ar fi, în Franța, inteligența artificială combinată cu robotica”.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.