Dodon: Noi suntem convinși că vom învinge în aceste alegeri

Igor Dodon sau Maia Sandu? Istoria se repetă: la fel ca la prezidențialele de acum patru ani, electoratul din Republica Moldova are de ales între cei doi candidați. Cu ce agendă de promisiuni vine de această dată Igor Dodon pentru a câștiga cel de-al doilea mandat, ce regrete are și în ce direcție va conduce țara dacă este reconfirmat de alegători în funcția de președinte - despre aceste subiecte, dar și despre lupta electorală am discutat cu actualul președinte al Republicii Moldova într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Deutsche Welle.

DW: Au trecut patru ani de când ați câștigat ultimele alegeri. Ați reușit să realizați tot ce v-ați propus?

Igor Dodon: Evident că nu am reușit tot, deoarece, în toți acești patru ani, noi am fost blocați doi ani și jumătate, pentru că Moldova este o țară parlamentară, iar fără suportul Parlamentului și Guvernului, în mare parte, președintele nu poate să-și promoveze agenda. Când văd mesajele candidaților la funcția de președinte, mă conving că acestea sunt mesaje care, în proporție de 70-80%, nu țin de competențele unui președinte. De aceea, doi ani și jumătate, cât a fost regimul lui Plahotniuc, iar noi împreună cu Partidul Socialiștilor am fost în opoziție, nu am putut să ne promovăm agenda. Și doar în ultimul an, de când este la conducere Guvernul Chicu, noi, în mare parte, am reușit să asigurăm aprobarea proiectelor de lege pe care ni le-am propus ca scop. În opinia noastră, am reușit în proporție de 80-85 la sută să realizăm din cele propuse. Ceea ce nu am reușit a ținut, în mare parte, de competențele Parlamentului și Guvernului, atunci când nu am avut majoritate parlamentară.

DW: Ați promis că veți fi președintele tuturor. Dar în această campanie electorală ați fost învinuit că ați avut o campanie polarizată?

I.D.: În campania pe care am dus-o, în mod special în turul întâi, noi nu am criticat pe nimeni și nu am făcut nici un fel de polarizare. Oponenții noștri au criticat dur și au trecut toate liniile roșii. În turul doi, uitați-vă chiar și la exemplele altor țări, spiritele se încing mai tare. Dacă vorbim de mandatul de președinte, nu de campanie electorală, pentru că în campanie se fac multe mesaje electorale și declarații legate de lupta electorală, atunci am promovat o politică externă echilibrată.

Noi public am spus și repet că noi suntem pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE, dar suntem și pentru un parteneriat strategic cu Federația Rusă. De fapt, această opțiune corespunde opiniei majorității cetățenilor Republicii Moldova. Pentru că marea majoritate, când le oferim trei opțiuni, nu două, să aleagă între UE și Rusia, peste 50% aleg opțiunea a treia – relații bune atât cu UE, cât și cu Rusia. De aceea, eu consider că în patru ani am reușit să promovez o politică internă și externă care corespunde aspirațiilor majorității cetățenilor, pe toate domeniile pe care le-am promovat.

DW: Dumneavoastră susțineți că Republica Moldova trebuie să aibă o politică externă echilibrată, să fie în relații bune atât cu vestul, cât și cu estul. Totuși cele mai multe vizite în afara țării le-ați făcut în Federația Rusă, iar principalele mesaje electorale sunt pro-ruse. Cum ați realizat dumneavoastră acest echilibru? 

I.D.: Mesajele și vizitele în Federația Rusă mai multe erau necesare pentru că agenda noastră bilaterală cu Federația Rusă era într-o stare foarte proastă atunci când am devenit președinte. Pentru că, începând cu anul 2009-2010, după ce am avut mai multe Guverne care se numeau „pentru integrare europeană”, s-a promovat o politică pro-europeană, care nu este o problemă, dar era o politică anti-rusă. De aceea, pentru a rezolva o mulțime de probleme cu care se confrunta Republica Moldova, am avut nevoie de o agendă mai intensivă de restabilire a relațiilor cu Rusia. Și acest lucru mi-a reușit.

Cum poate fi promovată o poziție externă echilibrată? Prin adresarea aceluiași mesaj și la Bruxelles și la Moscova. Cu regret, nu toți politicienii din Republica Moldova sunt sinceri atunci când vorbesc despre preferințele lor externe și interne. Am avut, până în iunie anul trecut, din cei care spuneau la Bruxelles ceea ce le plăcea europenilor și la Moscova ceea ce le plăcea rușilor. Eu promovez o politică externă echilibrată și am același mesaj pentru toți.

Eu sunt pentru un stat neutru, pentru relații bune și cu estul și cu vestul. Eu sunt pentru păstrarea statutului de membru în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și în același timp sunt pentru continuarea Acordului de Asociere cu UE. Sunt pentru dezvoltarea statutului de observator în cadrul Uniunii Euro-Asiatice, pe care noi l-am obținut în 2018. Și toate acestea reprezintă o anumită balanță în politica externă. Eu cred că politicienii din conducerea țării trebuie să promoveze anume astfel de mesaje.

DW: Anul trecut ați reușit să faceți mai multe vizite, inclusiv să participați cu un discurs de la tribuna ONU. Anul acesta ați atacat, direct sau indirect, de mai multe ori partenerii occidentali, inclusiv Uniunea Europeană, care oferă susținere financiară considerabilă Republicii Moldova. Este Occidentul un pericol pentru R. Moldova?

I.D.: Noi nu trebuie să căutăm pericolul în est sau în vest. Noi trebuie să căutăm prieteni în est și în vest, dar nu să încercăm să facem jocul politic al cuiva, pentru că jucătorii mari geopolitici își au agenda lor, care nu întotdeauna corespunde cu agenda noastră. Și, dacă noi o să încercăm să ne aliniem la agenda jucătorilor geopolitici mari, de exemplu a europenilor, americanilor sau a Rusiei, putem să nimerim în situații foarte dificile. De aceea, noi trebuie să conducem din interesul nostru național, să nu devenim parte a luptei geopolitice între est și vest, așa cum și-o doresc unii politicieni din R. Moldova.

Jucătorii mari își doresc și deseori îi atrag pe cei mici în lupta lor geopolitică contra oponenților lor. Eu nu doresc aceasta pentru R. Moldova, pentru că noi în acest caz vom fi o marionetă, un pion pe o tablă de șah mare geopolitică și în orice moment vom fi dați afară fără nici un fel de regrete. De aceea, noi trebuie să ne promovăm interesul nostru național, înțelegând că lupta geopolitică e mare, dar noi vom putea supraviețui doar dacă vom fi neutri și în relații bune cu toții. Nu trebuie să căutăm că dușmanul e Occidentul sau Rusia.

DW: Ați promis că veți soluționa conflictul din Transnistria. Totuși, vedem că în patru ani nu s-a mișcat nimic în procesul de negocieri. Mai mult decât atât, au reapărut schemele de contrabandă, iar cetățenii din regiune sunt folosiți la greu în alegeri. De ce nimeni nu reușește să rezolve acest conflict? Chiar atât de mari sunt interesele, inclusiv cele de la Moscova?

I.D.: În primul rând nu sunt de acord că nu s-a făcut nimic sau că nu s-au schimbat lucrurile. Ele s-au schimbat și aceasta au observat toți partenerii externi, că în acești patru ani, așa numitul proces „Berlin plus” a fost în mare parte implementat și au fost rezolvate multe lucruri, care nu se soluționau de zeci de ani. De aceea, criticilor mei care spun și utilizează argumentele acestea, le spun că nu au dreptate și nu vor să recunoască realitatea.

Lucrurile au evoluat spre bine, în special, pe problemele cu care se ciocnesc cetățenii R. Moldova de pe malul drept și stâng al Nistrului.

Ce ține de contrabandă și tot felul de declarații. Eu am raporturile europene, care punctează foarte clar că în acest an lucrurile au o dinamică pozitivă în ceea ce privește micșorarea contrabandei. Anul trecut, când a fost guvernul condus de Maia Sandu, a fost în creștere. Ceea ce ține de soluționarea politică. Aceasta este nu doar la Chișinău și Tiraspol. Soluția politică a acestui conflict ține și de conjunctura internațională și de poziția partenerilor mari, în special a celor din formatul 5+2. Eu cred că o soluție politică este reală și va fi posibilă în următoarea perioadă. Dar, nu cu un președinte care numește transnistrenii separatiști, așa cum o fac Maia Sandu și echipa sa. Cu astfel de echipă nu va fi dialog. Și eu îi înțeleg pe cei din stânga Nistrului care nu vor să vorbească cu cei care îi numesc separatiști și nu le dau voie să voteze.

Legat de fraudarea alegerilor. Au fost niște declarații de conjunctură din partea Maiei Sandu, care nu s-au confirmat și care au fost utilizate doar în scop electoral. Pe de altă parte, noi vedem o organizare masivă a transportului în Europa.

DW: Aveți probe?

I.D.: Evident că avem probe. Ele au fost prezentate Procuraturii. Acestea pun sub semnul întrebării întregul proces de vot, pentru că atunci când se oferă gratis servicii de transport la sute de kilometri de către companiile de transport și care costă bani, dar se spune în anunțuri că trebuie votat un candidat concret și împotriva lui Dodon, aceasta înseamnă fraudarea alegerilor. De aceea, noi urmărim foarte atent, documentăm și vom prezenta suplimentar tot ceea ce e necesar atunci când va fi vorba de aprobarea rezultatelor pentru turul doi. 

DW: Ați declarat că veți rezolva problemele sistemice ale R. Moldova, cele legate de corupție sau din justiție, dar și că cei vinovați de furtul miliardului vor fi pedepsiți. Totuși, în patru ani de mandat nu s-a auzit de nici un dosar de rezonanță sau ca cineva din cei vinovați să fie judecat și închis, dimpotrivă, principalii figuranți ai cazului, Filat și Platon, au fost eliberați. Ce v-a împiedicat să vă îndepliniți promisiune?

I.D.: Am mai spus. Până în 2019 a fost Plahotniuc la guvernare, care a deschis o sumedenie de dosare politice. Cred că ați văzut că de când am numit un nou procuror general, pe Stoianoglo, lucrurile s-au schimbat în R. Moldova. Au fost închise dosarele politice. Nu avem dosare pe agenți economici. Nu avem închiderea întreprinderilor. Și, din nou, cei care doresc să vadă acest lucru îl observă. Cei care fac propagandă, acest lucru nu îl observă. Legat de dosarele de rezonanță. Anume după ce s-a schimbat procurorul general avem foarte clar deschise dosare pe cel care a beneficiat de furtul miliardului. Ceea ce anterior nu s-a făcut. Din 2014 până în 2019 asemenea decizii nu au fost luate. Acum s-au făcut. Inclusiv a fost reținută și pusă sub învinuire conducerea Băncii Naționale. Au fost sechestrate active în afara țării. Au fost sechestrate active în interiorul țării de 3,7 miliarde lei, ceea ce anterior nu se făcea. Lucrurile se vor mișca mai departe, doar dacă cineva nu va stopa aceste procese. Pentru că eu văd că marea majoritate a celor care au fost implicați în furtul miliardului, inclusiv fostul președinte al Parlamentului, este de partea Maiei Sandu, în speranța că, dacă vine alt președinte, atunci se va reveni la ineficiența organelor de anchetă, la fel cum a fost până în luna decembrie 2019.

DW: În cazul în care veți pierde în alegeri, o să insistați pe dizolvarea parlamentului așa cum ați promis?

I.D. În primul rând noi suntem convinși că șansele sunt reale și noi vom învinge în aceste alegeri, pentru că mobilizarea electoratului nostru, de centru stânga, fiind conștient de pericolul câștigului altui candidat, este foarte mare. Referitor la dizolvarea Parlamentului. Eu poziția nu mi-am schimbat-o. Eu consider că în 2021 trebuie să aibă loc alegeri parlamentare anticipate. Acest Parlament nu corespunde rezultatelor alegerilor din februarie 2019.

DW: Revenirea cetățenilor din diasporă rămâne o prioritate pentru viitorul președinte?

I.D.: Eu cred că aceasta este problema numărul unu a Republicii Moldova. Este o problemă numărul unu indiferent de culoarea politică. Este vorba de depopularea țării. Noi în 29 de ani de independentă am pierdut 1/3 din populație. Și, în mare parte, a plecat populația activă, de care avem nevoie acasă și noi trebuie să facem tot posibilul să-i motivăm să se întoarcă. Prin diferite programe. Prin schimbarea situației în interiorul țării, a calității vieții. Prin programe de stimulare cum ar fi PARE 1+1 pe care noi l-am lansat și deja câteva sute de afaceri au fost deschise în țară. Sau prin programe de stimulare mai directă, cum ar fi cel din Portugalia, care a oferit câte 5000 de euro la fiecare reprezentant al diasporei care s-a întors acasă. Noi nu avem alte soluții. Pentru că, dacă va continua această tendință, în care avem deja aproape 100 de mii de cetățeni care au plecat pentru ședere permanentă în afara țării, noi vom rămâne cu 1,5 milioane de pensionari. Și gata... și țara dispare.