Hidrocarburile din cuibul şerpilor

O dispută lungă de un deceniu dintre România şi Ucraina având ca miză o regiune din Marea Neagră, despre care se presupune că ar conţine depozite de hidrocarburi, a intrat astăzi într-o nouă fază ajungând în faţa celei mai înalte instanţe a Naţiunilor Unite, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga.

România a avut lovitura de deschidere la începutul celor două săptămâni de şedinţe publice, acuzând Ucraina de rea credinţă în cei şase ani care au trecut de la eşecul negocierilor bilaterale menite a trasa graniţele maritime.

„Eşecul negocierilor bilaterale nu se datorează naturii sofisticate a cazului, ci lipsei de complianţă a Ucrainei la regulile de delimitare teritorială” a susţinut în faţa celor 16 judecători de la Haga, agentul României la Curtea Internaţională de Justiţie, Bogdan Aurescu.

Disputa are ca obiect o arie de 14.000 kilometri pătraţi şi planurile Kievului de a crea o zonă economică exclusivă în jurul micii Insule a Şerpilor, unde se crede că sunt concentrate depozite de petrol şi gaze. Insula nelocuită, cu o suprafaţă de 17 hectare, a fost descrisă de către România ca fiind „o mică bucată de stâncă”, aflată în proprietatea României până în 1948 când a fost cedată Uniunii Sovietice. Experţii români estimează că platforma continentală din jurul insulei ar putea conţine 100 de miliarde de metri cubi de gaze. România a deschis procedurile împotriva vecinului de la nord în septembrie 2004, după şase ani de negocieri bilaterale dedicate unei probleme care reprezintă de decenii cauza rivalităţii dintre cele două ţări.

Aurescu a mai susţinut astăzi în faţa judecătorilor că Ucraina îşi doreşte un rezultat profund inechitabil bazat pe o teorie defectuoasă. El a argumentat că graniţele maritime din zonă au fost stabilite printr-un acord dintre România şi Uniunea Sovietică, acord care a rămas în vigoare. În timp ce Insula Şerpilor nu este nimic mai mult decât o stâncă fără vegetaţie şi fără apă, apariţia unei zone economice exclusiv ucrainiene în jurul insulei ar răpi României un teritoriu maritim nepreţuit, a mai susţinut Bogdan Aurescu.

Un comunicat al Curţii Internaţionale de la Haga precizează că audierile privesc „stabilirea unei graniţe maritime unice între cele două state de la Marea Neagră, delimitând astfel platforma continentală şi zonele economice exclusive care le aparţin”.

Curtea Internaţională de la Haga este cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite care poate da decizii în privinţa disputelor dintre două state. Rezolvarea unor cazuri poate dura şi câţiva ani. Bogdan Aurescu a declarat că România consideră benefică aducerea disputei în faţa instanţei internaţionale. „Pentru o ţară europeană de dimensiunile României legea internaţională este cel mai eficient instrument pentru a soluţiona astfel de dispute” a mai susţinut Bogdan Aurescu.

Audierile sunt programate a se finaliza pe 19 septembrie, această săptămână fiind rezervată avocaţilor României.