"Rusia joacă jocuri peste tot"

DW: Domnule ambasador, în discursul de deschidere al Întâlnirii Liderilor de la München, preşedintele României Klaus Iohannis a evidenţiat că regiunea Mării Negre a fost de multă vreme principala ţintă a comportamentului agresiv al Rusiei. Ce ar trebui NATO să facă în regiune din punct de vedere militar, pentru a descuraja Rusia?

Christoph Heusgen: Preşedintele dumneavoastră are dreptate, în ultimii ani NATO nu a concentrat destul la Marea Neagră. Am stat cu ochii aţintiţi la Marea Baltică, unde de asemenea constatăm agresiuni ale Rusiei, dar războiul Rusiei împotriva Ucrainei a readus acum Marea Neagră în centrul atenţiei noastre. Da, trebuie să fim mult mai activi în regiune, şi cred că este un semnal faptul că avem Reuniunea Miniştrilor de Externe ai NATO la Bucureşti, iar Conferinţa de Securitate de la München îşi găzduieşte pentru prima data aici Reuniunea Liderilor de la München. Cred că dorinţa preşedintelui de a atrage mai multă atenţie asupra regiunii a fost auzită de parteneri.

Credeţi că Ucraina ar trebui să încerce să redobândească Peninsula Crimeea?

Crimeea este în mod clar parte a Ucrainei şi Ucraina are toate drepturile să-şi recâştige şi recucerească teritoriul. Decizia aparţine Ucrainei. Germania a încercat din răsputeri să rezolve dificultăţile pe care le-am avut cu Rusia în timpul primei sale invazii din 2014 şi 2015 pe cale diplomatică. Am încercat prin Acordul de la Minsk să obţinem o soluţie diplomatică. Acum Rusia a tras pe linie moartă toate aceste eforturi, Rusia a fost foarte agresivă, Rusia este responsabilă pentru moartea a zeci de mii de oameni. Dacă ne uităm la Mariupol, cum au distrus oraşul, vedem că l-au distrus aşa cum au distrus şi Groznâi. Din această perspectivă trebuie să-i sprijinim plenar pe ucraineni iar dacă ucrainenii sunt capabili să recucerească Peninsula Crimeea ar trebui să-i sprijinim.

Credeţi că NATO ar trebui să aibă o flotă navală comună în Marea Neagră, între România, Bulgaria şi Turcia?

Cred că trebuie să ne concentrăm pe Marea Nagră, unde trebuie să fim prezenţi. În acelaşi timp, noi vom adera mereu şi vom promova ordinea internaţională bazată pe reguli. Va trebui să aderăm la legi. Deci, va trebui să ne uităm la Convenţia de la Montreux, dar în cadrul ei va trebui să fim mai prezenţi, mai activi în regiunea Mării Negre.

Importanţa României şi Poloniei este în creştere după ce Rusia a invadat Ucraina. Depinde Europa de aceste ţări în vreun fel? Devin ele un nou centru în Europa?

Nu mi-a plăcut niciodată ideea de a avea un centru în Europa. Europa este o comunitate alcătuită din 27 de ţări, fiecare cu rolul ei. Câteodată accent se pune pe o regiune, altădată pe alta. De aceea noi toţi trebuie să cooperăm. În stadiul actual, accentul se pune pe această regiune, dar celelalte regiuni sunt la fel de importante.

Ce are NATO de oferit Republicii Moldova?

În acest stadiu trebuie să sprijinim Moldova. Ce i se întâmplă Moldovei este foarte regretabil. Şi ea este o victimă a agresiunii ruse. Este victimă fiindcă foarte mulţi oameni din Ucraina şi-au părăsit ţara şi au căutat refugiu în Moldova, care a acordat foarte mult ajutor, deși este una din cele mai sărace ţări din Europa. Dar, şi mai important, Rusia joacă tot felul de jocuri pe tot terenul, a majorat preţul gazelor făcându-le moldovenilor viaţa grea, încearcă să şantajeze, încearcă să reincludă Moldova în sfera sa de influenţă, şi de aceea trebuie să sprijinim Moldova cu toate mijloacele, acum în special cu mijloace economice. Au nevoie de sprijin bugetar şi noi va trebui să-l acordăm.

Poate fi războiul hibrid - de exemplu propaganda rusă şi şantajul cu gazele - dezescaladat sau stopat în Europa?

Pe parcursul ultimilor ani am văzut că în special Rusia foloseşte mijloace de război hibrid pentru a-şi avansa interesele. Am constatat asta şi am discutat cu americanii – ei spun că alegerea lui Donald Trump a fost măcar parţial rezultatul interferenţei ruseşti. Vedem asta peste tot şi trebuie să fim mai vigilenţi. Câteodată am fost prea naivi – când vine vorba de libertatea mass media, noi suntem toţi în favoarea ei, dar dacă se recurge la propagandă până la gradul în care nu mai există obiectivitate, doar pentru promovarea intereselor unui dictator, a unuia care comite crime de război, crime împotriva umanităţii, noi trebuie să stopăm asta.

Ar fi posibil asta?

Cred că se pot face o mulţime de lucruri. În primul rând nu ar trebui să permitem propaganda, ar trebui s-o combatem. Şi ar trebui să întărim rezilienţa, iar aceasta începe cu educaţia. În lumea de azi, trebuie să-i învăţăm pe copii la şcoală cum să se descurce cu social media, cum să distingă între fake news şi ştiri echilibrate şi bine verificate. Deci avem de făcut multe în educaţie.

Ce ar trebui făcut împotriva Rusiei în Balcani, unde Serbia este aliatul ei istoric? Dar şi în alte ţări din Europa de Est, unde Rusia este prezentă şi exercită influenţă prin propagandă şi prin Biserica Ortodoxă?

Constatăm asta şi trebuie să fim mult mai activi, mult mai prezenţi aici. Câteodată este cu adevărat dureros să vezi că oamenii elogiază Rusia şi chiar demonstrează în favoarea Rusiei în ţări în care principalul investitor, principalul partener comercial, este Uniunea Europeană. Eu cred că trebuie să devenim mult mai buni în a demonstra public ce face Europa. În ţările în care Rusia are popularitate şi în care nu este condamnată pentru ceea ce face în Ucraina, trebuie să devenim mai activi, ceea ce trebuie să facem şi în ţări aflate în afara Europei. Una din marile provocări cu care ne confruntăm este aceea că în multe ţări ale aşa-numitului Sud Global se constată o echidistanţă când vine vorba de conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Şi cred că trebuie să arătăm foarte clar că ceea ce face Rusia în Ucraina nu este o continuare a conflictului est-vest, ci o flagrantă încălcare a dreptului internaţional. Potrivit Cartei ONU, Rusia comite o fractură a civilizaţiei şi noi trebuie să arătăm asta foarte clar. Dar noi putem face asta doar dacă, în calitate de Uniune Europeană, de state individuale, suntem mult mai activi în ţările Balcanilor de Vest, în Asia, Africa şi America de Sud.

În calitate de diplomat cu vastă experienţă, când credeţi că ar fi cel mai potrivit moment pentru începerea negocierilor şi încetarea războiului?

Aşa cum spuneam mai devreme, am încercat orice cu Rusia pentru a rezolva criza ucraineană prin mijloace diplomatice. Putin a decis să acţioneze militar. Eu îi înţeleg pe ucrainenii care spun: noi nu putem semna o înţelegere cu Rusia fiindcă Rusia nu aderă la nicio înţelegere pe care a semnat-o în trecut. Rusia a semnat Memorandumul de la Budapesta, în 1994, când a spus: dacă Ucraina renunţă la armele nucleare staţionate pe teritoriul său, noi, Rusia, garantăm integritatea teritorială a Ucrainei şi suveranitatea ei. Pe vremea aceea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, era ambasadorul Federaţiei Ruse la ONU şi a insistat ca Memorandumul de la Budapesta să devină document al Consiliului de Securitate. Trebuie să înţelegeţi că noi nu le putem cere ucrainenilor să semneze o înţelegere cu Serghei Lavrov, fiindcă ştim că este un mincinos. Prin urmare avem în primul rând nevoie ca ucrainenii să preia iniţiativa şi să decidă ei când a venit timpul să cadă la o înţelegere. Iar când ei cer garanţii de securitate considerăm că trebuie să acordăm aceste garanţii de securitate Ucrainei.

Credeţi că blocarea prin veto, de către Austria, a aderării României la spaţiul Schengen ar putea fi în favoarea Rusiei?

Rusia iubeşte să vadă UE divizată. Să vadă o Uniune Europeană slabă. Dacă vor avea succes în încercarea de a produce o sciziune între UE şi SUA, în Rusia va fi sărbătoare. Prin urmare, în aceste timpuri, când ne confruntăm cu agresiunea Rusiei, UE trebuie să fie unită, alianţa NATO trebuie să fie unită, alianţa transatlantică trebuie să fie unită, fiindcă altminteri Rusia iese învingătoare.

Da, dar sciziunea există – cu Ungaria, Austria, poate mai sunt şi alte ţări…

Trebuie să arătăm foarte clar că aşa ceva este inacceptabil. Desigur, când vine vorba de calitatea de membru şi de toate grupările diferite pe care le avem – când faci cerere pentru a fi admis într-o organizaţie trebuie, desigur, să îndeplineşti toate condiţiile. Este ceva foarte important. Vedem astăzi cât de dificil este în UE cu o ţară cum este Ungaria, care a aderat şi este membru cu drepturi depline, dar care nu mai aderă la valorile fundamentale ale UE – vedem cât este de dificil, vedem cât de dificil este să ne descurcăm cu o astfel de provocare. Prin urmare trebuie să ne asigurăm că UE continuă să funcţioneze ca o organizaţie bazată pe domnia legii, pe valorile tratatelor europene. Trebuie să prevenim diversele jocuri.