Balcanii de Vest sunt parte integrantă a Europei

Deutsche Welle: Respingerea începerii promise a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania este un pas înapoi amar pentru integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană - inclusiv, sau poate mai ales pentru Germania, care s-a implicat intens pentru demararea acestor negocieri cu cele două state. Acum mergeți la Skopje, pentru a semnaliza solidaritatea Germaniei cu această regiune. Ce aveți concret de oferit?

Heiko Maas: Pentru Germania este clar: statele din Balcanii de Vest sunt parte integrantă a Europei. Viitorul lor ar trebui să fie în Uniunea Europeană. O majoritate covârșitoare a țărilor membre ale UE s-a pronunțat în favoarea demarării negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, deoarece acest lucru este și în interesul nostru strategic. Totuși, în UE avem nevoie de unanimitate. Lucrăm la acest lucru. Germania se angajează cu toată forța în găsirea unei poziții comune, pentru a putea începe în curând negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Vreau să subliniez încă o dată la Skopje acest lucru.

Nu se întrevede deocamdată o răzgândire a Franței, a președintelui Macron, a celorlalți opozanți ai extinderii UE. Ce strategie aveți pentru Balcanii de Vest, dacă UE continuă să blocheze extinderea?

Puterea UE rezidă în capacitatea noastră de a găsi în cele din urmă o soluție și în cazurile cele mai problematice. Sunt încrezător că vom reuși și în acest caz. Președintele Macron a explicat că, pe lângă reformele din Albania și Macedonia de Nord, consideră că este necesară și reformarea procesului de extindere a Uniunii. Vom purta în săptămânile următoare discuții intense pe această temă în UE.

Rămâne însă important ca Albania și Macedonia de Nord să continue nemijlocit procesul de reformă început și să facă noi progrese. Este important ca tocmai acum să fie convinși și ultimii sceptici rămași. Germania se va angaja serios mai departe pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest pe drumul lor spre Uniunea Europeană.

Ce așteptați de la Albania și Macedonia de Nord în această situație dificilă? Franța s-a opus până la urmă din cauza îngrijorărilor privind procesul de reformă în cele două țări.

Vreau să încurajez Macedonia de Nord și Albania, ca și pe celelalte state din regiune, să mențină cu consecvență cursul reformist și dintr-un alt motiv: reformele nu folosesc doar apropierii de UE, ci sunt importante și pentru că sunt în interesul oamenilor din aceste țări. Consolidarea statului de drept, combaterea energică a corupției și a crimei organizate - acestea sunt sarcini majore pentru fiecare guvern căruia îi pasă de soarta propriei țări. Responsabilitate în acest sens revine și opoziției: competiția politică și ideile concurente, normale și necesare într-o democrație, nu au voie să paralizeze dezvoltarea unei țări.

Premierul Zoran Zaev din Macedonia de Nord și-a făcut propriul destin politic dependent de începerea negocierilor de aderare cu UE. Acum, țara se se află în pragul alegerilor anticipate. Cel mai mare partid de opoziție, VMRO-DPMNE, care respinge pe față acordul Prespa cu Grecia privind numele țării, stă destul de bine în sondaje. Se spune că, dacă va ajunge la putere, această formațiune va încerca să anuleze tratatul care a dus la numele Macedonia de Nord. Ce faceți dvs pentru a împiedica o astfel de evoluție?

Tratatul Prespa a fost numit pe bună dreptate istoric. Macedonia de Nord și Grecia au pus capăt astfel unei dispute de aproape trei decenii. Acordul a deschis ușa integrării euro-atlantice a Macedoniei de Nord. Ambele țări sunt astfel un exemplu pentru întreaga regiune și chiar mai departe. Ele au demonstrat că și cele mai complicate conflicte pot fi rezolvate prin putere de conducere, curaj și deschidere, că se poate ajunge la compromisuri dificile. În curând, vom primi Macedonia de Nord în NATO, țara va fi al 30-lea membru al Alianței. Soluționarea disputei cu Grecia a îndepărtat și o barieră din calea aderării acestei țări la UE. Mi-e greu să-mi imaginez că vine acum cineva care să vrea să distrugă toate acestea. Așa ceva ar arunca Macedonia de Nord într-un blocaj internațional.

Mulțumirea Germaniei față de procesul de reformă de la Skopje a fost evidentă, dar față de situația din Albania cu greu s-a ajuns la un consens. Țara se află de un an într-o criză politică adâncă, o soluție nu se întrevede deocamdată: opoziția boicotează Parlamentul și cere alegeri anticipate. Reformarea legii electorale este una din solicitările adresate Albaniei de Germania, în vederea aderării eventuale a acestui stat la UE. Dar nu se întâmplă nimic. Trebuie cumva revizuită decizia pozitivă față de Albania?

Decizia noastră de a susține demararea negocierilor de aderare și cu Albania a fost cea corectă. A fost și recomandarea Comisiei Europene. Au fost de asemenea formulate foarte clar și așteptările noastre privind următoarele reforme.

Reformarea Justiției este pe un drum bun, Albania este exemplară din acest punct de vedere în regiune. Important este că toți factorii implicați lucrează acum la facilitarea reluării activității Curții Constituționale cât mai curând posibil. Și reforma electorală este discutată acum, cu participarea tuturor forțelor politice și a societății civile. Suntem încrezători că reformele recomandate de OSCE/ODIHR vor putea fi convenite în scurt timp. Parlamentul este locul potrivit pentru confruntările politice. E nevoie acum de propuneri constructive și de cooperare serioasă în interesul Albaniei și al cetățenilor săi.

Ar trebui poate separate Albania și Macedonia de Nord în acest proces de demarare a negocierilor de aderare?

În procesul de aderare, fiecare țară este analizată în mod individual, în funcție de propriile realizări. Deja în 2018, Comisia Europeană a constatat că, datorită succeselor din procesul de reformă, atât Albania, cât și Macedonia de Nord îndeplinesc condițiile pentru demararea negocierilor de aderare. A urmat implicit recomandarea Comisiei de a începe negocierile cu cele două state. În mai 2019, Comisia a reiterat aceste concluzii. Guvernul german împărtășește poziția Comisiei și s-a implicat în Consiliul European pentru pornirea acestor negocieri. Aceasta este în continuare poziția noastră.

După ultimul summit comunitar, mulți au spus că UE nu și-a ținut promisiunile și că extinderea nu este oricum dorită. Există deja noi concepte pentru regiunea Balcanilor de Vest: un Mini-Schengen, modelul Norvegia. Ce părere aveți despre aceste alternative la integrarea europeană?

Nu vedem vreo alternativă la procesul de aderare la UE, dacă dorim să păstrăm stimularea unor reforme serioase și sustenabile, mai ales în domeniul statului de drept. Cred că este o altă întrebare, aceea a îmbunătățirii actualului proces de aderare.

Îmbunătățirea cooperării regionale este un supliment la procesul european de integrare. Consolidarea relațiilor de vecinătate și a cooperării economice este în beneficiul tuturor celor șase state vest-balcanice. Această consolidare face regiunea mai atractivă. Prin procesul de negocieri de la Berlin sprijin deja de ani buni aceste eforturi și am realizat deja multe, de exemplu constituirea oficiului de sprijinire regională a tinerilor (RYCO) și, foarte practic, scăderea taxelor de roaming.

În timp ce UE este divizată și paralizată în ceea ce privește Balcanii de Vest, ceea ce produce un deficit de credibilitate și strică imaginea blocului comunitar, SUA se poziționează din nou foarte atractiv. Se discută din nou despre ideea schimbului teritorial între Serbia și Kosovo. Ce au de spus Germania și Europa în acest sens și cum calificați implicarea Rusiei în regiune?

UE se implică pentru perspectiva unei vieți trăite în libertate, securitate și relativă bunăstare. Nimeni nu are de oferit un model comparabil. UE rămâne de departe cel mai important donator în regiune, prin ajutoarele de miliarde acordate și prin numeroasele instrumente de consiliere de care dispune. În plus, Germania se angajează și bilateral în regiune, cu contribuții anuale de peste 100 de milioane de euro.

În ceea ce privește ideea schimbului de teritorii dintre Serbia și Kosovo, nu credem că o astfel de variantă contribuie la stabilitatea regiunii. Ne implicăm pentru o reluare cât mai curând a dialogului dintre cele două părți, cu mediere UE, cu scopul negocierii unui tratat amplu care să permită apropierea de UE a ambelor state.

Ne dorim o colaborare constructivă cu Rusia, în ciuda diferențelor de opinie dintre noi. Înțelegem de asemenea că este important să întreținem relații bune și să avem grijă de legăturile culturale strânse pe care le avem unii cu ceilalți. Aceste aspecte nu contrazic apartenența la UE.

Heiko Maas este din martie 2018 ministru federal de Externe. Din decembrie 2013 până în martie 2018 a fost ministru federal al Justiției și pentru Protecția Consumatorului.

Interviu realizat de Adelheid Feilcke.