Bugetul pe 2024: Guvernul german se salvează în ultima clipă

Cancelarul Olaf Scholz, ministrul economiei Robert Habeck și ministrul de finanțe Christian Lindner au anunțat miercuri că au putut ajunge la o înțelegere în ceea ce privește bugetul federal pentru anul viitor. 

Declanșată de o decizie a Curții Constituționale Federale, potrivit căreia guvernul nu poate realoca fondurile destinate inițial amortizării efectelor economice ale pandemiei, criza bugetară amenința însăși supraviețuirea actualului guvern. 

Confruntat cu o gaură de 17 miliarde de euro în bugetul pentru 2024, cabinetul condus de Olaf Scholz a transmis miercuri că urmează o perioadă cu ”tăieri de cheltuieli”. ”Ele sunt dureroase, dar absolut necesare”, după cum a explicat Scholz în Bundestag. 

Viața se scumpește. Din nou

Lupta cu deficitul va afecta în mod direct milioane de germani, peste care se abate un nou tăvălug de scumpiri. Carburanții, încălzirea în locuințe și, mai mult ca sigur, zborurile interne vor costa mai mult. Să explicăm. 

De la 1 ianuarie 2023, prețul pentru o tonă de CO2 va crește de la 30 la 45 de euro, ceea ce echivalează cu un salt de 50%. Inițial era prevăzută o creștere de 33%, de până la 40 de euro. Apoi, guvernul mai are în vedere introducerea unei noi taxe pe kerosen, care va scumpi în mod semnificativ cursele aeriene interne. Pe lângă reducerea subvențiilor, statul urmează să încaseze în acest fel miliarde de euro suplimentare, care nu au fost planificate inițial. 

Afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor sunt și automobilele electrice prin faptul că subvenția pentru achiziționarea acestor tipuri de automobile va expira înainte de termenul prevăzut inițial. 
În total, guvernul de coaliție taie proiecte de protecție a climei și de transformare în valoare de 45 de miliarde de euro până în 2027. 

După cum remarcă analiștii, statul german pare să aibă totuși o problemă cu veniturile la buget, în pofida dezmințirilor oferite de ministrul de finanțe federal. Aceasta, spun ei, pentru că Lindner, Habeck și Scholz nu au fost în stare să facă mai multe economii la subvențiile verzi și să facă reduceri în domeniul asistenței sociale. 

O reformă a impozitului pe venit, intens promovată de liberali, va reduce povara fiscală asupra cetățenilor cu 15 miliarde de euro anul viitor. Însă această reducere a poverii fiscale era menită să compenseze inflația și nu creșterea prețurilor la benzină sau la încălzire. Or, prețul CO2 va crește, ceea ce va atrage scumpirea combustibililor fosili, respectiv benzina, gazul și motorina, observă economiștii. 

Chiar dacă majorarea cu 50% a prețului la CO2 probabil că nu se va reflecta în totalitate în prețurile finale de consum (la stabilirea cărora contribuie o multitudine de factori), impactul acestei măsuri asupra populației cu siguranță se va face simțit. Poate chiar sub forma unei noi creșteri a inflației, care în ultima vreme dădea semne de calmare. 

Alte măsuri

De asemenea, guvernul federal anunță că vor fi taxate toate ambalajele din plastic, estimând că, în acest fel, va colecta 1,4 miliarde de euro de la producători și comercianți cu amănuntul. În ce măsură acest lucru va avea un impact asupra prețurilor finale este greu de spus, scrie ”Bild”. În tot cazul, industria materialelor plastice a reacționat cu iritare. În dialog cu cotidianul amintit, șeful PlasticsEurope, Ingemar Bühler, a afirmat: "Mergem cu spatele. Discriminarea plasticului nu duce nici la economii de CO2, nici la o mai bună protecție a mediului”. 

De asemenea, potrivit informațiilor pe surse, executivul condus de Scholz ar dori anularea facilităților fiscale pentru întreprinderile agricole și forestiere. 

Cum rămâne cu frâna datoriei?

Scholz nu a exclus o nouă suspendare a frânei datoriei, în cazul în care situația militară sau financiară a Ucrainei se deteriorează semnificativ în anul următor. "Dacă situația se înrăutățește ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, va trebui să reacționăm", a declarat cancelarul în Bundestag.

Opoziția a atacat dur deciziile coaliției. Secretarul general al creștin-socialilor bavarezi, Martin Huber, a acuzat executivul că împovărează mai ales zonele rurale și consumatorii, punându-i ”să plătească pentru haosul creat chiar de guvern”. Liderul opoziției, șeful Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, a catalogat deciziile drept un "compromis putred".