Guvernul german aprobă implicarea chinezilor la Hamburg

Potrivit Ministerului Economiei, guvernul a convenit asupra unei așa-numite interdicții parțiale. Aceasta înseamnă că participația grupului chinez Cosco la terminalul de containere ar putea fi de numai 24,9%, în loc de 35%, cât se preconizase anterior. 

De asemenea, guvernul interzice drepturile speciale, blocând în acest fel oparticipare strategică la terminal și reduce achiziția la o participare pur financiară. Motivul interzicerii parțiale este existența unui ”pericol pentru ordinea și siguranța publică”.

Pragul de 25% nu va putea fi depășit în viitor fără o nouă procedură de revizuire a investițiilor. Ministerul transmite și că firma chineză Cosco nu va avea voie să își acorde prin contract drepturi de veto în ceea ce privește deciziile strategice de afaceri sau de personal.

Pentru China, cea mai mare națiune comercială din lume, participațiile în porturi reprezintă o parte importantă a inițiativei sale de infrastructură "Noul Drum al Mătăsii" - un proiect gigantic lansat în 2013 de liderul de stat și de partid Xi Jinping, cu investiții de miliarde de dolari. Scopul: crearea unor coridoare comerciale nu doar pe uscat, ci și pe mare - cu alte cuvinte, un "Drum al Mătăsii maritim".

Controversele persistă

Compromisul este controversat în cadrul coaliției tripartite de la Berlin. În siajul experiențelor recente cu Rusia și a dependenței de aprovizionarea cu gaze naturale, în sânul guvernului a izbucnit o dispută politică privind oportunitatea implicării chineze la Hamburg. 

De pildă, Ministerul Economiei a analizat un acord încheiat în septembrie 2021 între compania de logistică portuară HHLA din Hamburg și operatorul chinez de terminale Cosco Shipping Ports Limited privind o participație chineză de 35% în terminalul HHLA Tollerort. Ministrul economiei Robert Habeck a intenționat să interzică în totalitate intrarea chinezilor - la fel și alte ministere.

Cu toate acestea, potrivit relatărilor din presă, care citează surse din anturajul cancelarului, acesta ar fi insistat ca afacerea să meargă mai departe. Oricum, în cazul în care cabinetul nu ar fi luat o decizie în această săptămână, vânzarea ar fi fost aprobată automat, așa cum conveniseră inițial Cosco și HHLA. 

Scholz călătorește la Beijing

Cancelarul Olaf Scholz, care se va deplasa în China la începutul lunii noiembrie, a subliniat că nu este vorba de vânzarea portului. Grupul Cosco, deținut de stat, operează a patra cea mai mare companie de transport maritim de containere din lume iar navele sale fac escală la terminalul Tollerort de mai bine de 40 de ani.

În schimbul acestei participații, Cosco dorește să facă din terminal un punct prioritar de transbordare în Europa. Participațiile companiilor de transport maritim în terminale sunt frecvente în logistica globală a containerelor. De altfel, numai în Europa, Cosco deține deja participații în opt terminale. 

În timpul primei sale vizite în Ucraina de la începerea războiului la 24 februarie, președintele german Frank-Walter Steinmeier a avertizat împotriva unei dependențe prea mari de China, după experiența cu Rusia. "Lecția care trebuie învățată este că trebuie să reducem dependențele unilaterale ori de câte ori este posibil", a declarat Steinmeier la postul public de televiziune ARD.

Friedrich Merz, șef al Uniunii Creștin-Democrate, liderul opoziției, a cerut o reevaluare a relației cu China. După începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și după Congresul Partidului Comunist, se pune întrebarea "dacă ar trebui să acordăm unei astfel de țări acces în continuare la infrastructura noastră cu adevărat critică", a declarat Merz în această dimineață. 

Avertismente privind securitatea

Serviciile de informații germane sunt convinse că Beijingul se folosește între altele de spionaj și de activități cibernetice pentru a-și afirma pretenția de a deveni lider mondial pe termen lung. Oricum, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției avertizează de ceva timp "că Germania trebuie să evite dependența de China”, spune directorul Thomas Haldenwang.

În cazul unei participări a Chinei în companii clasificate ca fiind infrastructuri critice - ceea ce include și porturile - trebuie să luăm în considerare dacă există posibile oportunități de "sabotaj", a declarat Haldenwang lunea trecută, în cadrul unei audieri în comisia de control din Bundestag. 

Cu același prilej, președintele Serviciului Federal de Informații (BND), Bruno Kahl, a explicat că nu dorește să intervină în politica internă a orașului Hamburg. Totuși, el a îndemnat decidenții politici că examineze cu mare atenție investițiile în proiecte importante de infrastructură. "Să fim pregătiți pentru acțiuni de impunere a viziunii chineze prin mijloace tehnice sau apelându-se la pârghii economice”, a însemnat el. 

Răsturnare de situație la Duisburg

Între timp, compania portuară Duisport a anunțat că firma chineză renunță la acțiunile sale în construcția unui terminal de containere în Portul Duisburg. Proiectul de la Duisburg fusese prezentat la începutul anului. Cel mai mare terminal portuar din Europa interioară ar urma să fie ridicat pe o suprafață de 235.000 de metri pătrați, costurile fiind estimate la 100 de milioane de euro. Compania chineză Cosco deținea o participație de 30% în proiect.