Guvernul Filip: iluzii pentru cetățeni și partenerii externi

Membrii noului Guvern au examinat marți, în cadrul Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană, „Raportul de progres privind realizarea Planului naţional de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova – UE”. Pe de o parte, premierul a spus că a găsit „o listă lungă de restanțe”, iar pe de altă parte, la finalul ședinței, a conchis că Planul național de implementare a Acordului de Asociere cu UE este executat în proporţie de 63 la sută.

Pavel Filip le-a poruncit miniștrilor ca, până în luna martie, când urmează să aibă loc reuniunea Consiliului de Asociere, „să fie recuperate toate întârzierile în implementarea reformelor din domeniile: justiţie şi lupta împotriva corupţiei; reforma administraţiei publice; reforma sectorului bancar”. „Așa nu mai merge! Voi monitoriza personal respectarea deciziilor luate în acest cadru. Lichidarea restanțelor să nu dureze mai mult de 30 de zile”, a ordonat noul premier. El a menţionat importanţa coordonării acţiunilor Guvernului cu cele ale Parlamentului şi a propus organizarea unei ședințe comune pe tema implementării agendei europene, la care să fie invitaţi şi ambasadorii acreditați la Chișinău ai statelor membre UE.

Tot marți, premierul Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu, s-au întâlnit cu șeful statului Nicolae Timofti și au discutat despre situația social-politică din țară și despre necesitatea adoptării de către Parlament „a proiectelor de lege necesare impulsionării proceselor de reformă și implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”.

Unde sunt reformele?

Deși la nivel oficial se discută foarte intens despre necesitatea realizării reformelor solicitate de UE, iar deschiderea autorităților către UE este mediatizată frenetic de presa aservită guvernării, la modul practic nu se întâmplă absolut nimic: dosarele de rezonanță, inclusiv cel legat de „jaful secolului” (furtul unui miliard de dolari din trei bănci), bat pasul pe loc, guvernatorul Băncii Naționale, șeful Centrului Național Anticorupție și procurorul general, care au tolerat furtul banilor, stau neclintiți în funcții; legea cu privire la reformarea Procuraturii (prin care se urmărește scoaterea acestei instituții de sub influență politică) zace de ani de zile prin sertarele deputaților; legislația bancară care a admis „jaful secolului” a rămas intactă; justiția a rămas la cheremul unui singur partid, iar după învestirea noului guvern, prin înlăturarea PLDM din schema guvernamentală, procesul de acaparare a instituțiilor statului și a fluxurilor financiare de către puterea oligarhică a căpătat amploare. S-a anunțat că un amic al oligarhului principal al țării va prelua funcția de șef al vămilor, șeful Inspectoratului Fiscal și-a anunțat subit demisia, trei miniștri adjuncți au demisionat și ei miercuri și, în mod surprinzător și brusc, directorii întreprinderilor de stat au început să demisioneze pe rând, eliberând locul apropiaților oligarhului-șef.

Analiștii politici explică mimarea deschiderii către UE și dorința declarată de reforme a puterii oligarhice de la Chișinău prin nevoia de bani. Guvernanții de la Chișinău speră că prin afișarea acestei deschideri către UE vor spulbera dubiile partenerilor de dezvoltare în privința orientării geopolitice a acestei guvernări, că-și vor spori gradul de credibilitate în fața cetățenilor săraci și revoltați și, cel mai important, că vor convinge România să aloce prima tranșă din creditul de 150 de milioane de euro, condiționat de reforme, fără de care Guvernul va intra în incapacitate de a mai achita salariile și pensiile.

Demisii în Letonia din cauza furtului din băncile din Moldova

În timp ce la Chișinău Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție încearcă să se „spele” de dosarul privind fraudele din sectorul bancar, pasându-și reciproc responsabilitatea, în Letonia, preşedintele Comisiei Pieţei Financiare și de Capital, Kristaps Zakulis, a demisionat după ce s-a constatat că mai multe bănci letone ar fi fost implicate în schema de spălare a banilor prin intermediul băncilor moldovenești. Presa letonă scrie că „oficiali din Vest, inclusiv din SUA, ar fi nemulţumiţi de acţiunile autorităţilor de la Riga în mai multe cazuri de răsunet - printre acestea se numără renumitul caz Magnitski din Rusia (în care se presupune că ar fi fost implicate șase bănci letone) și, mai nou, frauda de un miliard de dolari din Moldova, care a trimis această țară într-o criză profundă, care continuă și astăzi".

Realitatea în cifre

Potrivit unui studiu lansat la sfârșitul anului 2015 de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” de la Chișinău, „găurile negre” din sectorul bancar și deficiențele grave din domeniul justiției au umbrit implementarea Acordului de Asociere cu UE. Potrivit raportului respectiv, din cele 765 de acțiuni planificate în Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Moldova-UE, 21% (161) au fost realizate, 68% (520) sunt în proces de realizare, iar realizarea a 11% (84) din acțiuni nici nu a început.

Reamintim că la sfârșitul lunii octombrie 2015 „guvernul Streleț” a fost demis cu votul democraților, socialiștilor și comuniștilor „pentru suspiciuni de corupție”, iar de atunci și până în prezent, din cauza stării de provizorat, reforme aproape că nu au avut loc.