Krichbaum: UE este o comunitate solidară

DW: Exact în ziua în care Uniunea Europeană a transmis un semnal de solidaritate la reuniunea la vârf de la Bruxelles, dumneavoastră, domnule Krichbaum, aţi însoţit un transport cu ajutoare din Germania, destinat spitalului județean din Braşov, unde se află internaţi pacienţi infectaţi cu Covid. Ce înseamnă această cooperare medicală europeană în contextul coronavirusului actual?

Gunther Krichbaum: Eu cred că acest proiect nici nu poate fi preţuit la valoarea imensă pe care o are. Cetățenii Uniunii Europene trebuie să înțeleagă că nimeni nu este abandonat în această comunitate, în care solidaritatea este una dintre valorile fundamentale. Spun asta tocmai pentru că, la începutul acestei crize de sănătate, solidaritatea a întârziat să se facă simțită. Fiecare stat a avut impresia că va trebui să-și găsească singur drumul spre rezolvarea crizei. A fost o presiune greu de dus. Țări precum Spania, Italia și Franța au fost la început lăsate singure. Trebuie să recunoaștem, însă, că pentru Comisia Europeană a lipsit și un instrument de negociere, pentru că, spre deosebire de politicile agricole, cele de sănătate au mai degrabă un caracter național, nu există atât de mult reglementări comunitare. Va trebui să transferăm Uniunii Europene din competențele statelor naționale, pentru a putea negocia pe viitor într-o manieră diferită, mult mai puternică.

Solidaritatea de care am vorbit adineauri s-a instaurat şi în Germania, de exemplu, când au fost primiţi pentru tratament în clinici germane pacienţi din Franţa, Spania şi Italia. Una din acestea este clinica din Pforzheim, a cărei echipă, condusă de doctorul Weerawarna, se află acum aici la Braşov, la faţa locului. Din acest proiect urmează a lua naştere un parteneriat între clinici.

Aduce această criză Europa mai strâns laolaltă? 

Consider că este indispensabil. Am încheiat acum reuniunea la vârf de la Bruxelles, care a fost una din cele mai îndelungate din istoria UE. Şi a fost aici vorba, desigur, de dotări financiare şi pentru statele afectate în mod special de criză.  Avem, pe de-o parte, fondul de reconstrucţie, Recovery-Fund, pe care l-am dotat cu credite şi granturi în valoare de 750 de miliarde de euro. În al doilea rând avem aşa-numitul cadru financiar multianual cu un volum de peste 1.000 de miliarde de euro pentru următorii şapte ani. Aceasta va ajuta cu siguranţă la sprijinirea statelor, astfel încât această solidaritate să funcţioneze. Noi nu putem exista decât împreună în epoca globalizării în raport cu ţări şi regiuni cum ar fi Japonia, China, SUA, pentru a numi doar câteva. De aceea dotarea financiară a fost atât de importantă, mai ales în privinţa fondului de reconstrucţie.

În diverse capitale europene proiectul financiar comun a cunoscut împotriviri. Nu au fost negocieri uşoare cele la capătul cărora toate guvernele au ajuns la un acord. Există o fractură în Europa?

Nu aş spune asta. Cred că summit-ul de la Bruxelles a demonstrat că, în cele din urmă, putem identifica mereu o formulă de compromis. Asta a fost important. Sunt plin de gratitudine că Angela Merkel, cancelara federală, a făcut posibil acest compromis. Eu cred că acesta este şi un succes al ei personal, dar şi al preşedinţiei germane a Consiliului European. Probabil că aceasta a fost cea mai mare sarcină a preşedinţiei noastre a Consiliului European în acest al doilea semestru al anului 2020. Sunt bucuros că putem oferi o perspectivă veritabilă ţărilor care sunt acum foarte afectate de criza Corona.

Nu numai recentele alegeri prezidenţiale din Polonia au arătat că Europa balansează între populişti şi democraţi. Există riscul ca această tendinţă să se extindă la scara întregii Europe?

Forţe compuse din sectanţi, din naţionalişti, există deja de mai multă vreme. Dacă ne uităm de pildă la Franţa, la Front National de acolo, acesta este, ca să spunem aşa, condus de familie în a doua generaţie. De aceea aceste tendinţe nu sunt, din păcate, foarte noi, dar poate că în trecut nu au fost atât de puternice ca acum. Într-adevăr există ţări care ne dau dureri de cap. Pentru mine personal există o linie roşie atunci când Curtea Europeană de Justiţie a decis ceva, fiindcă acea sentinţă trebuie respectată. Cred că asta este important. Dacă punem asta sub semnul întrebării, atunci am pune Europa însăşi sub semnul întrebării şi chiar cooperarea în cadrul Uniunii Europene.

Cât de important este mecanismul pentru statul de drept, care a fost decis acum în cadrul summit-ului de la Bruxelles?

Cu siguranţă acesta va mai fi un subiect de discuţii. Lucrurile arată aşa că, în caz de forţă majoră, în interiorul Consiliului European ar trebui să se poată decide cu majoritate calificată o scurtare a fondurilor. În context european, majoritate calificată înseamnă că o majoritate de 55 la sută din statele membre, reprezentând 65 la sută din populaţia Europei, ar trebui să voteze în favoarea unei astfel de măsuri. Eu încă nu îmi pot închipui că Parlamentul European va fi fără rezerve în favoarea unei astfel de proceduri. Lucrurile sunt încă foarte proaspete şi nu sunt definitivate. Important este, în orice caz, că decizia este un mesaj clar în privinţa statului de drept şi a fost convenit un mecanism clar.

Să ne întoarcem la criza Corona şi la absurdele teorii ale conspiraţiei prin care se încearcă slăbirea UE. Credeţi că este vorba de aceleaşi surse ca şi în cazul crizei migraţiei? Aceleaşi voci care pun şi acum mereu sub semnul întrebării Uniunea Europeană? 

Desigur, asta vine din direcţii foarte diferite. Teoriile conspiraţiei găsesc un teren fertil la oamenii care sunt nesiguri din pricina numeroaselor procese politice, şi care presupun că în spatele multor lucruri se ascund spirite malefice. În ultima perioadă, aceste teorii conspiraționiste s-au intensificat și prind o altă dimensiune, când sunt amplificate de știri false lansate din alte țări. Știm că rețelele sociale sunt împânzite de trolii Rusiei, dar și ai altor state care nu au nici un interes ca Uniunea Europeană să funcționeze. E important să ne aducem aminte mereu de valorile noastre fundamentale - libertatea, statul de drept, democrația. Or, democrația este din punctul de vedere al domnului Putin o amenințare. Nu dorește democrație în țara sa și asta a tot dovedit-o cu tărie până în ziua de astăzi.  Amintesc numai de anexarea Crimeei, o problemă existentă în continuare, care contravine dreptului internaţional. Noi suntem o comunitate a păcii. Şi asta nu convine tuturor pe lumea asta. Dar este cu atât mai important să demonstrăm că stăm împreună, în calitate de europeni.