Grecia: O ţară scindată

Dezbaterea nu este una nouă. Dar acum, cu câteva zile înaintea referendumului, dă din nou în clocot. Chestiunea aprins discutată se prezintă în felul următor: Care este atitudinea Greciei faţă de restul Europei? Potrivit sondajelor, elenii se numără de la aderarea ţării lor la Comunitatea Europeană, în 1981, printre cei mai înfocaţi susţinători ai integrării europene. Nu doar din cauza avantajelor financiare oferite de instituţiile de la Bruxelles, ci fiindcă Europa este privită ca un pol de stabilitate într-o regiune frământată. Dar, în vremuri de criză, vocea euro-scepticilor şi a izolaţioniştilor se aude tot mai pregnant şi în Grecia.

Mai bine de 20.000 de oameni s-au adunat luni, 29.06, în faţa Parlamentului de la Atena pentru a anunţa că vor vota împotrivă la referendum. Din punctul lor de vedere, un vot negativ înseamnă respingerea "politicii de austeritate impusă de străinătate" fără a fi automat o opţiune pentru ieşirea Greciei din zona euro sau UE. Două zile mai târziu au avut loc alte demonstraţii spontane împotriva măsurilor de economisire. Iniţial, cei care vor să voteze la referendum împotrivă păreau a fi majoritari, dar între timp, potrivit sondajelor, scorul a devenit foarte strâns. Este un motiv în plus pentru Spiros Koreas să iasă în stradă. "Vrem să ne recâştigăm viaţa şi să stopăm acest proces de pauperizare. De acea, pledăm pentru un vot împotrivă la referendumul de duminică", a declarat el pentru DW. La întrebarea dacă nu îi este teamă că referendumul ar putea scinda societatea elenă , el a răspuns: "Libertatea nu este altceva decât eliberarea de teamă. Cine este fricos, acela trăieşte în sclavie".

Amintirea unor lupte trecute

Controversa dintre cele două tabere, eurosceptică şi pro-europeană, este dominată de sentimente. Mulţi dintre greci nu sunt preocupaţi numai de viitorul ţării lor ci au în vedere şi mândrul lor trecut. Ei nu au uitat de lupta generaţiei bunicilor pentru mai multă democraţie într-o ţară afectată de crize şi războaie. Sonia, şi ea o adversară a politicii de austeritate, aminteşte următoarele: " În iulie 1965, a intervenit Palatul pentru a înlătura un guvern legitim ales. Atunci am ieşit în stradă pentru a apăra democraţia. Niciodată nu ne-am închipuit că, 50 de ani mai târziu, în iulie 2015, tocmai UE, care pretinde că este un leagăn al democraţiei, va interveni la fel de brutal".

Pe străzile din Atena se vorbeşte tot mai frecvent despre acest precedent istoric, denumit "Iouliana", din iulie 1965. Pe atunci, tânărul rege Konstantin a alungat de la putere guvernul liberal de stânga al lui Giorgios Papandreu, recent ales. Regele a intervenit "pentru a împiedica o răzmeriţă comunistă", după cum s-a spus. Au urmat lupte de stradă, o criză politică de durată, manifestată prin frecvente schimbări de guvern şi teribila lovitură de stat militară din 1967. "Iouliana" a marcat începutul sfârşitului democraţiei elene şi a conferit o legitimitate mitică dinastiei Papandreu, care domină până astăzi viaţa politică din Grecia. Vrea premierul de stânga Alexis Tsipras să se revendice de la evenimentele de atunci, pentru a-şi face intrarea în cărţile de istorie pe post de erou? Chiar dacă riscă să piardă puterea?

"Demonstrăm pentru ceva de la sine înţeles"

Aparent, pro-europenii, care au ieşit şi ei în număr mare, pe 30.06, la demonstraţii, văd lucrurile altfel. Vassiliki, o adeptă convinsă a UE, ne-a declarat: "Nu am mai fost de o eternitate la o demonstraţie, dar de această dată am vrut neapărat să fiu prezentă. Fiindcă miza este nici mai mult nici mai puţin decât viitorul ţării noastre", a spus ea. Avocată şi mamă a doi copii, Vassiliki face parte din pătura de mijloc. Îşi creşte copiii în spirit liberal şi pro-european şi, având 44 de ani, face parte din generaţia care crede că o Europă fără frontiere este ceva normal. De aceea a conchis: "Mi se pare incredibil că trebuie să demonstrez şi să lupt pentru ceva de la sine înţeles".

Pro-europenii vorbesc despre un plebiscit privind viitorul european al Greciei, în vreme ce tabăra cealaltă consideră că este vorba doar de o decizie privind recentele propuneri de economisire făcute de finanţatori. În această controversă s-a implicat şi premierul Tsipras. El a declarat pe 1 iulie, în cadrul unui mesaj televizat, că cei care vor vota pentru vor fi vinovaţi, dacă vor fi majoritari, de continuarea politicii de austeritate. Scriitorul Christos Chomenidis s-a declarat revoltat de această imixtiune a premierului. Pentru postul tv Antenna el a declarat: "Faptul că un premier îl face vinovat pe un alegător numai fiindcă nu-i împărtăşeşte opinia este fără precedent. Aşa ceva nu s-a întâmplat nici măcar în regimuri autoritare", a subliniat el.