Grecia: Holocaustul, subiect tabu

În campusul Universității din Salonic se află un memorial al victimelor grecești ale Holocaustului. A fost construit în 2014 - foarte târziu pentru un oraș numit odinioară "Ierusalimul Balcanilor". "În Salonic unii oameni încă nu știu că acest campus a fost parte din cimitirul evreiesc", se plânge regizoarea Lydia Konsta.

Cimitirul a fost distrus în timpul ocupației de către Wehrmacht-ul lui Hitler. În colaborare cu o administrație a orașului, care și-a urmărit propriile obiective. În 1917, multe părți ale orașului au fost distruse de foc. Pietrele de mormânt trebuiau să ajute la finalizarea reparațiilor restante. Prin urmare, unul dintre cele mai mari cimitire evreiești din lume a dispărut în străzi, trotuare și bisericile din oraș.

Distrus şi uitat

Până la începutul secolului al XX-lea, jumătate din populația din Salonic era evreiască. Cele mai multe dintre numeroasele sinagogi și magazine evreiești au căzut victime incendiului din 1917. Evreii au ajuns la Salonic încă din secolul al VII-lea. În sinagoga Etz Achaim, care a fost de asemenea distrusă de foc, a predicat apostolul Pavel în cea de-a doua călătorie misionară.

În secolul al XV-lea, la Salonic s-au stabilit evreii sefarzi, care fuseseră alungaţi din Spania. Aceştia au influențat de-a lungul secolelor viaţa culturală a orașului.

Lydia Konsta a aflat despre toate astea abia la sfârșitul anilor '80. Nici la școală, nici în mediul urban, nu a fost amintită moștenirea evreiască a oraşului. Destinul concetăţenilor evrei a fost eradicat. "După suferința din timpul ocupaţiei, s-a dorit uitarea a tot ceea ce avea de-a face cu războiul", spune Lydia Konsta.

97% dintre evreii din Salonic nu au supraviețuit Holocaustului. Peste oraş s-a aşternut tăcerea, iar astăzi abia dacă mai vorbeşte cineva despre cine a sprijinit ocupanții germani în expulzarea și exterminarea evreilor.

Holocaustul trebuie clarificat

"Chiar şi astăzi mulţi greci se întreabă de ce ar trebui să le pese de Holocaust, considerând că este o problemă a evreilor", spune istoricul Rena Molho. "Este destul de simplu: Holocaustul este o nedreptate. Cea mai mare nedreptate! Cine nu recunoaște acest lucru, nu ia în considerare nici alte nedreptăţi", mai crede Molho.

În Grecia, numeroasele asociaţii ale victimelor folosesc termenul Holocaust în legătură cu masacrele comise de armata germană, în care au fost uciși chiar și oamenii care nu erau evrei. „Evreii au fost uciși pentru simplul motiv că se născuseră evrei. Majoritatea celorlalţi a fost ucisă din motive pur politice“, spune istoricul Rena Molho. "Mulți pur și simplu nu au înţeles asta nici până în ziua de azi. Pentru mine acest lucru este antisemitism".

Această formă de antisemitism este uneori exprimată în mod deschis.

„Germanii au ucis 360 de persoane în satul meu“, spune un profesor pensionat din Creta într-un interviu acordat DW. "În ceea ce îi priveşte pe evrei, Hitler avea dreptate. Ei deţin puterea în lume şi în acest moment şi nu respectă crucea lui Hristos".

Un îngrijitor de grădină zoologică în vârstă de 41 de ani din oraşul Serres, situat în nordul Greciei spune: "De ce ar trebui să ne preocupăm de astfel de prostii precum Holocaustul în ziua de astăzi? Tânăra generaţie nu are oricum nimic împotriva evreilor".

Antisemitismul ca problemă structurală

Acest lucru pare discutabil. Potrivit unui sondaj al Ligii Anti-Defăimare realizat în 2014, în nicio altă ţară europeană antisemitismul nu este mai prezent decât în Grecia. 74% dintre respondenți consideră că evreii au "prea mult control în lume". Pentru 47% dintre greci, evreii erau "urâți din cauza propriului comportament". Structura de vârstă a persoanelor intervievate arată că, în general, tinerii nu sunt mai puțin antisemiți decât persoanele în vârstă.

Teorii ale conspirației despre evrei ar fi promovate și de anumite părţi ale Bisericii Ortodoxe din Grecia, spune Rena Molho: "Există mitropoliţi precum Serafim din Pireu, care fac afirmaţii antisemite și care nici nu demisionează, nici nu sunt îndepărtaţi, ceea ce evidenţiată atitudinea Bisericii în această chestiune". În 2010, Serafim a declarat la televiziune că evreii controlează băncile internaționale.

Nu toți grecii sunt antisemiți, subliniază istoricul Molho. Mai ales în timpul ocupației, mulţi greci au oferit ajutor populaţiei evreieşti. Faptul că astăzi Biserica Ortodoxă din Grecia ignoră pur și simplu declarațiile antisemite ale unor înalţi reprezentanţi, indică o "problemă sistematică".

Florian Schmitz