Grecia: Criza de identitate a stângii înainte de alegeri

Pentru că dreapta conservatoare din Grecia nu a reușit să obțină majoritatea absolută în alegerile parlamentare din 21 mai 2023, șeful formațiunii Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a refuzat să formeze un guvern minoritar sau de coaliție și a forțat un nou scrutin legislativ, programat pentru duminica aceasta (25 iunie 2023).

Dreapta elenă are destule motive să fie optimistă: nimic nu merge bine pentru stânga din Grecia, la începutul verii. În alegerile din mai, scorul partidelor de stânga a fost departe de ceea ce acestea au sperat, la capătul a patru ani de guvernare conservatoare. În timp ce Mitsotakis și-a îmbunătățit rezultatul cu aproximativ un punct procentual și a depășit pragul de 40 la sută, în ciuda numeroaselor scandaluri din timpul mandatului său, liderul opoziției Alexis Tsipras cu alianța sa de stânga Syriza a scăzut de la 30%, cât a înregistrat în 2019, la 20 de procente. Fostul său tovarăș de guvernare și actual adversar Yanis Varoufakis, al cărui partid Mera25 a deținut nouă locuri în Parlamentul grec votat în 2019, nu a reușit să treacă, în mai anul acesta, de pragul de trei procente, astfel că nu a mai prins mandate legislative.

Un rezultat dezamăgitor pentru Maria Dariotaki, studentă la arheologie în vârstă de 19 ani, care încearcă să convingă tinerii atenieni să iasă la vot și să susțină Mera25. Pentru Maria contează ca alegătorii de stânga să nu voteze pentru Tsipras și partidul său Syriza, care, este de părere studenta, și-ar fi pierdut credibilitatea. „În criză ne-au promis că vom abandona programele de austeritate. Dar după ce au fost votați în 2015 și 61 la sută dintre oameni s-au pronunțat împotriva austerității, Syriza și-a schimbat tactica.”

Maria se referă la faptul că, înainte de alegerile din ianuarie 2015, Tsipras a reușit să mobilizeze oameni dezamăgiți de politică, pentru ca apoi să-i trădeze, în timpul mandatului de prim-ministru. Decizia acestuia de a susține programele de austeritate a costat țara șansa unui nou început pentru partidele de stânga, este de părere studenta.

Fără alianță de stânga

Pentru mulți alegători de stânga din Grecia, referendumul din 5 iulie 2015 a fost un șoc care nu a fost încă digerat. Cetățenilor li s-a cerut atunci să se pronunțe în legătură cu măsurile de austeritate cu care instituțiile internaționale condiționau sprijinul pentru ieșirea țării din criza financiară. A urmat o ruptură în Syriza. Personalități din conducerea formațiunii, inclusiv ministrul de Finanțe Yanis Varoufakis, au plecat din partid. Toate încercările de a salva alianța de stânga au eșuat. În august 2015, Tsipras a demisionat din funcția de prim-ministru. E drept, Syriza a câștigat apoi alegerile iar Tsipras a deținut funcția de prim-ministru până în iulie 2019. Dar acea ruptură din stânga elenă și-a lăsat amprenta până în ziua de azi.

Marea alianță de stânga despre care a vorbit Tsipras în campania electorală din acest an nu avea cum să fie realizabilă. Niciunul dintre liderii celorlaltor partide de stânga nu a manifestat vreun interes de coalizare. I-ar fi fost dificil lui Nikos Androulakis, liderul PASOK, partidul social-democrat tradițional al Greciei, să-și convingă alegătorii că o alianță cu Syriza este oportună. Androulakis este cel pe care serviciile secrete l-au spionat la comanda primului ministru Mitsotakis. Pe de altă parte, PASOK însuși nu are o reputație prea respectabilă: mulți greci îl asociază cu nepotismul și corupția din anii 1980, ceea ce a și făcut ca o bună parte din alegătorii săi să își pună, înainte de 2015, speranțele în Tsipras.

Fostul ministru Varoufakis, considerat o alternativă reală pentru stânga lui Tsipras, a respins categoric o alianță cu Syriza, formațiune pe care, într-un discurs de campanie, a comparat-o cu mișcarea conservatoare Noua Democrație.

Lui Tsipras îi rămâne ca posibil aliat doar KKE, Partidul Comunist Grec. Dar și comuniștii exclud intrarea în vreo coalițiile și participarea la vreun guvern cât timp Grecia nu se declară oficial stat socialist.

Tinerii alegători, blocați de muncile sezoniere

Rezultatele alegerilor din 21 mai 2023 arată că, în ciuda tuturor dezamăgirilor, sprijinul pentru partidele de stânga în rândul tinerilor este relativ mare. Conform statisticienilor, 28% dintre alegătorii cu vârsta între 17 și 24 de ani au votat Syriza - peste cele 20 de procente pe care partidul le-a obținut în scrutin.

Pentru Mitsotakis, vestea bună este că noile alegeri au loc într-un moment în care mulți alegători din această grupă de vârstă sunt plecați la muncă sezonieră și nu pot vota. Giannis Zisis are 22 de ani, trăiește, studiază și lucrează în Salonic, dar provine dintr-un sat de lângă Atena. Mulți tineri sunt înscriși pe listele electorale în localitățile de domiciliu ale părinților și ar trebui să meargă acasă să își exprime opțiunea politică la urne. Iar votul prin corespondență nu există în Grecia.

Zisis și-ar dori să voteze, dar angajatorul său nu i-a dat liber nici pentru alegerile din 21 mai, nici pentru cele care urmează. „Nu sunt mulțumit de Noua Democrație”, explică el. „Aș fi ales stânga - fie Syriza, fie Mera25”. Dar Zisis îl critică și pe Tsipras: „Mulți dintre prietenii mei, cei de vârsta mea, sunt dezamăgiți de el”. Și explică de ce: Syriza nu a oferit perspective pentru tineri.

Guvern puternic, opoziție slabă

Politologul atenian Dimitris Christopoulos prevede, într-o discuție cu reporterii DW, un viitor politic fragil pentru Alexis Tsipras. Era mai bun ca prim-ministru decât ca lider al opoziției: „Pe 21 mai am asistate la simptomele unei crize mai lungi, care durează de opt ani”. După perioada grea în care a condus guvernul, Tsipras și-a pierdut orientarea: a crezut că supraviețuirea lui politică este mai probabilă dacă se apropie de pozițiile conservatoare”. Dar această turnură a însemnat că stânga tradițională din Grecia nu s-a mai simțit reprezentată.

Această criză a stângii va afecta și funcția opoziției ca parte esențială a unui sistem democratic, avertizează Christopoulos. În timp ce partidele de stânga se pierd în conflicte personale, conservatorii din Noua Democrație sunt capabili să conducă țara aproape necontrolați. „Poate că ne îndreptăm către un nou tip de sistem, în care dreapta va guverna o perioadă lungă de timp și va conduce țara către un sistem autoritar, cvasi-iliberal”. Aceasta ar însemna un extrem de firav control al Guvernului de către Parlament, instituții independente și mass-media. „Grecia ar urma astfel exemplul țărilor din Europa Centrală și al Italiei. Acesta este un scenariu foarte probabil", anticipează Christopoulos.

În orice caz, Mitsotakis mizează pe o majoritate absolută pentru noul său guvern la alegerile de duminică. Premierul în exercițiu exclude categoric coalițiile și a atras atenția că, dacă nu va reuși să obțină peste 50% de data aceasta, îi va chema din nou pe greci la urne, pentru a treia oară anul acesta, în august.