Grecia: Copiii sănătoşi care locuiesc la spital

O voluntară l-a luat de mână pe un băieţel de vreo cinci ani şi îl plimbă prin coridorul spitalului de pediatrie Aghia Sofia din Atena. Tânăra încearcă să-l distreze pe copil, îndemnându-l să se joace cu un telefon public. Pare să-i placă, băieţelul zâmbeşte când ridică receptorul.    

Micuţul e unul dintre 30 de copii care au ajuns în această clinică fără a fi, de fapt, bolnavi. Unii dintre ei au fost abandonaţi de părinţi, alţii locuiesc la spital pentru că autorităţile i-au despărţit de familiile lor în urma unor abuzuri. 

De cel puţin 25 de ani, procurorii din Grecia folosesc spitalele pentru a-i caza pe aceşti copii, spune Sofia Konstantelia, directoarea centrului social al prefecturii Attica. Cu toate că personalul spitalului are grijă de copii, iar voluntarii de la mai multe ONG-uri le oferă sprijin emoţional, experţii sunt de acord că micuţii nu ar trebui cazaţi acolo pe termen mai lung.

Xeni Dimitriou, procuror-şef la Curtea Supremă a Greciei, a explicat că s-a confruntat deja cu această problemă. "Când eram procuror public pentru problemele legate de minori şi nu aveam unde să trimit un copil, singura soluţie erau spitalele, unde micuţii trebuiau să ajungă oricum pentru a fi consultaţi. Unii copii au rămas acolo pentru perioade mai lungi. Există şi astăzi cazuri de acest fel, chiar dacă numărul lor a scăzut între timp."

O perioadă de aşteptare de ani de zile

În trecut, peste 200 de copii pe an ajungeau să locuiască la spital pentru perioade mai lungi, mai ales în primii ani ai crizei economice din Grecia, a declarat Xenia Apostola de la serviciul social al spitalului Aghia Sofia din capitala Greciei. Potrivit sindicatului angajaţilor din spitalele publice greceşti, peste 70 de copii sunt cazaţi la ora actuală în clinicile din Atena şi împrejurimi.   

Unii dintre ei petrec mai mult de şase luni la spital, până când autorităţile le găsesc un loc într-o casă de copii. Pentru cei cu dizabilităţi, perioada de aşteptare în spital poate să dureze ani de zile. Într-un caz confirmat, un nou-născut care suferea de un handicap a rămas în spitalul Aghia Sofia până la trei ani, fără să fi părăsit vreodată clădirea. Alt copil cu dizabilităţi a locuit mai mult de şapte ani la spital, până când a fost mutat într-o instituţie specializată.

În ultimele luni, sindicatele s-au plâns tot mai des că unii dintre adolescenţii plasaţi în spitale i-au hărţuit sau i-au asaltat chiar pe angajaţi. După aceste proteste, diverse autorităţi responsabile pentru protecţia copiilor au oferit soluţii parţiale, cum ar fi centrul social din Attica, care a relocat şapte copii. Ministerul Sănătăţii a promis că va crea noi centre de plasament unde urmează să fie mutaţi copiii din spitale, încă în cursul acestei veri. 

Un nou registru central ar putea fi de ajutor

Majoritatea experţilor nu consideră însă că noile centre de plasament pentru copii sunt soluţia potrivită. Grecia e una dintre ultimele ţări din Europa în care serviciile de protecţie a copilului se bazează exclusiv pe centre de plasament organizate şi finanţate de stat, de Biserica Ortodoxă sau de diverse ONG-uri. "Există deja prea multe instituţii", spune Sofia Konstantelia. Din punctul ei de vedere, adopţiile temporare ar fi o soluţie mai bună.

În Grecia nu există o autoritate centrală care să se ocupe de protecţia copilului, ci sute de servicii cu prerogative diferite în toată ţara, care comunică prea puţin - sau uneori deloc. Adesea, reţelele informale formate din experţi reuşesc să împiedice cele mai mari dezastre, dar reducerile de buget din anii crizei economice le-au îngreunat munca.

Multe reforme în acest sens au eşuat în trecut. Acum, guvernul a trecut la un pas pe care l-au lăudat mulţi experţi. Se elaborează un nou registru central în care toate instituţiile publice şi private trebuie să treacă datele copiilor pe care îi au în grijă. "Am început deja să trecem datele din dosarele copiilor în acest registru", spune Sofia Konstantelia.  

"Ai grijă de tine, băiatul meu" 

Un alt pas important e o nouă lege privind adopţiile temporare, care vor fi administrate pe baza noului registru central. Theano Fotiou, vice-ministru pentru solidaritate socială, a declarat că au fost întregistrate deja 130 de aplicaţii pentru adopţii temporare şi alte 600 pentru adopţii pe termen lung prin intermediul noului sistem.Lucrurile se mişcă încet. Chiar dacă toate instituţiile sunt obligate prin lege să folosească noul registru, nu există nicio garanţie că o vor face prea curând. Iar formele mai specializate ale adopţiei temporare - cum ar fi îngrijirea profesionistă a unui copil cu nevoi speciale - presupun în continuare proceduri complicate de verificare. În plus, lipsesc în continuare fondurile necesare. Nu-i clar ce impact vor avea alegerile anticipate din 7 iulie asupra implementării noilor măsuri.  

"Cred că adopţiile temporare sunt soluţia ideală", spune Dimitriou. "Aceşti părinţi adoptivi au şi ei greşelile lor, ca oricine, dar e vorba de o familie, copilul are parte de o îngrijire specializată." Ea consideră că societatea greacă "nu e suficient de deschisă" pentru acest tip de familii la ora actuală, dar că atitudinile se vor schimba în timp. Pe moment nu există încă niciun fel de campanii de comunicare privind noul sistem al adopţiilor temporare.   

Un bătrân într-un scaun cu rotile şi o tânără au ieşit să ia aer în faţa spitalului Aghia Sofia. O voluntară trece pe lângă ei cu un băiat de vreo 15 ani, cei doi împing un cărucior cu lucrurile copilului spre o maşină a ONG-ului care se ocupă de centrele de plasament. Băiatul pare foarte îngrijorat, voluntara încearcă să-l liniştească. Privirea lui o întâlneşte pe cea a bătrânului din scaunul cu rotile. "Ai grijă de tine, băiatul meu", îi spune bătrânul, cu empatia celor care au trecut prin multe, "să fie într-un ceas bun!"       

Articolul a fost realizat de The Manifold, o echipă de jurnalişti de investigaţie care lucrează la Atena, Londra şi Nicosia: Mariniki Alevizopoulou, Yiannis Baboulias, Yannis-Orestis Papadimitriou, Achilleas Zavallis şi Augustine Zenakos.