'Google a preluat rolul mamei'

'Google a devenit enciclopedia mea la un click distanță'

Butch Barksdale, specialist în sectorul financiar din Charlotte, Statele Unite

Când eram adolescent, una dintre propozițiile preferate ale mamei mele era ”Caută în Funk & Wagnalls!” (N. Red.: editură americană specializată pe dicționare și enciclopedii). Spunea asta fie când nu cunoștea ea însăși răspunsul la milioanele de întrebări pe care le puneam, fie când voia să învăț singur ceva. Așa că mergeam în sufragerie, unde aveam 26 volume de enciclopedie, în care puteam să caut răspunsul dorit. Pentru aceste 26 de volume era nevoie, de fapt, de un raft special. 

Astăzi ”întreb Google”, ca toată planeta care folosește computere sau smartphone-uri. Câteodată mă simt vinovat când caut pe Google, gândindu-mă că ar trebui să fac mai mult pentru cultura mea generală. În același timp, cred că e important să folosești Google cu atenție și să te asiguri că ai încredere în sursele accesate, așa cum aveam eu în enciclopediile Funk & Wagnalls. 

'M-a făcut să fiu mai riguros'

Shalini Nair, jurnalistă din Kochi, India

Google mi-a schimbat viața în două feluri. Primul este evident - a făcut căutarea informațiilor banale, despre orice, foarte simplă. 

Ca specialistă media, e important să știu ce se întâmplă în jurul meu, iar când ai un job pentru care nu ești tocmai pregătit, omniscientul Google este acolo, pentru a se asigura că nu te faci de râs pe teren. 

Tocmai săptămâna trecută am fost trimisă în ultima secundă să fac un interviu cu vedeta fotbalului spaniol, Fernando Moriantes. Nu aveam un translator (engleza lui nu e nici pe departe atât de bună ca jocul său pe terenul de fotbal), am reușit să învăț repede o spaniolă de baltă, astfel încât să pot purta o conversație de 5 minute cu el. Totul datorită Google. 

Cea de-a doua schimbare pe care mi-a adus-o Google este de natură ceva mai psihologică. E ciudat cum am ajuns să ne bazăm pe Google mai mult decât pe propria memorie. Și când am realizat asta, am fost destul de șocată. Așa că am decis, cel puțin pentru lucrurile pe care ar trebui să le cunosc, cum ar fi chestiuni de gramatică, vocabular și sensul cuvintelor, să am încredere în mine după model vechi, fără să tot verific pe Google dacă nu cumva greșesc. Trebuie să trag o linie undeva, ca să nu mă trezesc într-o zi că întreb Google-ul ”Cum mă schemă?”

'Știu mai multe despre clienții mei decât prietenii lor'

Stephen Crimmins, avocat în Washington DC

Când trebuie să lucrez la un nou caz al Securities and Exchange Commisiion (SEC), organizația americană de reglementare și control a piețelor financiare, încep să caut pe Google toate persoanele implicate în tranzacția respectivă. Infomația găsită îmi oferă un avantaj tactic față de avocatul celeilalte părți și îmi permite să-mi reprezint clientul la un nivel, care acum 20 de ani era posibil numai cu ajutorul unei echipe mari și costisitoare.  

Și înainte de a mă întâlni cu cineva în scop profesional, Google îmi spune mai multe despre persoana respectivă decât știu prietenii lui/ ei. În viața privată, Google îmi oferă avantajul unei biblioteci imense, oricâd vreau, pe smartphone, oriunde m-aș afla. 

'Mă sperie'

Fred Muvunyi, jurnalist din Ruanda, care trăiește în Germania  

Google este principalul motor de căutare extrem de folositor în cariera mea de jurnalist. Îți oferă o cantitate imensă informații, pe care niciun om n-ar putea să le aibă în memorie. Google drive este o bancă de date mobilă, în care îți poți păstra toate datele importante și le poți accesa de oriunde, atâta timp cât ești online. Google este o bancă de date a tot ceea ce s-a publicat vreodată online.  

Dar sincer, mă sperie. Google este ca un ”prieten obligatoriu”, pe care trebuie să mă bazez și cu care trebuie să-mi împart toate secretele. Nu știu cine se află în spatele lui, dar i-am dat toate datele esențiale. Nu pot accesa aplicațiile digitale și de comunicare în App Store sau Android, fără ajutorul Google. Abia îmi mai aduc aminte cum se scriu anumite cuvinte. Nu prea mă mai uit în cărți scrise. Accesez imediat Google pentru ajutor. 

'Google a preluat rolul mamei'

Karen Johnson, profesoară de engleză în Washington DC

Când eram mică mă uitam cu mama la Jeopardy la TV (N. Red.: Quiz TV) și ea striga în gura mare răspunsurile, cât ai clipi. Imitând-o pe mama, au început să-mi placă astfel de emisiuni și chiar am primit un loc la un show cu întrebări pentru elevi. Știam că mă pot baza întotdeauna pe mama și pe răspunsurile ei. 

Într-o zi, m-am trezit că nu mai e nimeni în jurul meu care să-mi răspundă la întrebări. Nimeni. Cine mă va ajuta acum? Aceasta a fost cea mai importantă întrebare și m-a speriat. Pe cine mai pot să întreb?

Și într-o zi, a apărut Google. Acum, întrebările la care nu poți răspunde se găsesc pe Google.