Germanii sunt campioni mondiali la concediu medical

Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate după ce Oficiul federal pentru Statistică a informat că angajaţii germani şi-au luat în 2023 în medie 15,1 zile de concediu medical. Germania a devenit între timp "campion mondial la concediu medical", a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al concernului de asigurări Allianz, Oliver Bäte. Aceasta produce costuri suplimentare în sistemul de sănătate. Sunt aşadar germanii o naţiune de simulanţi?

Markus Beier, preşedintele Uniunii federale a Medicilor de Familie nu este de acord cu asta. Pentru DW el a declarat: "Nu suntem un popor de chiulangii. Zilele acestea constat în cabinetul meu exact ceea ce au consemnat asiguratorii de sănătate în ultimele luni: vin la medic mai mulţi oameni care suferă de infecţii acute. Este parţial şi un efect de recuperare după pandemie".

Şi preşedintele Colegiului federal al Medicilor, Klaus Reinhardt, crede că infecţiile frecvente sunt motivul principal pentru înmulţirea zilelor de concediu medical. Oamenii "nu se prefac în stil mare că ar fi bolnavi". De la pandemia de coronavirus mai mulţi oameni cer în general scutire medicală dacă suferă de infecţii. Dorinţa de a nu-i îmbolnăvi pe alţii este mai puternică după pandemie.

Valurile de viroze şi infectări cu coronavirus sunt un aspect, dar la Markus Beier îşi fac apariţia în cabinet tot mai mulţi oameni care suferă de alte boli. "Mai îngrijorător este că tot mai mulţi pacienţi suferă de maladii psihice şi de dureri cronice. Adesea este vorba de îmbolnăviri pe termen foarte lung", a declarat el pentru DW.

Creşte vârsta angajaţilor şi aceştia se îmbolnăvesc tot mai frecvent

Când Institutul Economiei Germane (IDW) a publicat cu câteva săptămâni în urmă informaţia că patronatul a trebuit în 2023 să plătească suma record de 76,7 miliarde de euro pentru angajaţii aflaţi în concediu medical, liderul formaţiunii liberale FDP, Christian Lindner, a pus sub semnul întrebării corectitudinea procedurii de solicitare telefonică a concediului medical. Începând din decembrie 2023 germanii pot cere telefonic medicului lor de familie un concediu medical de maximum cinci zile. Sunt deci îmbolnăvirile atât de frecvente fiindcă a devenit atâta de facilă obţinerea unei scutiri medicale?

Markus Beier susţine că nici asta nu este adevărat: "Nu există nicio dovadă că ar exista o legătură între numărul mare de îmbolnăviri şi posibilitatea de a obţine telefonic un concediu medical. Această posibilitate o au doar oamenii care sunt pacienţi ai cabinetului în cauză iar medicii le cunosc istoricul medical. Nu există abuzuri notabile", a subliniat el.

Şeful medicilor de familie din Germania este sigur că introducerea evidenţei electronice a concediilor medicale între angajatori şi casele de sănătate este un alt motiv pentru nivelul ridicat al îmbolnăvirilor. Dat fiind că odinioară nu toţi pacienţii şi-au trimis scutirile la asiguratorul lor de sănătate nu s-au putut lua în evidenţă toate concediile medicale. Dar de la 1 ianuarie 2023 acestea sunt înregistrate în proporţie de 100%. În plus "se constată că vârsta medie a populaţiei şi a angajaţilor creşte. Prin asta creşte şi numărul îmbolnăvirilor cronice şi al zilelor de concediu medical". 

Urmări pentru economia germană

Dar oricât ar fi de plauzibile motivele pentru numărul mare de îmbolnăviri în Germania, ele au repercusiuni masive asupra economiei ţării.

Asociaţia întreprinderilor farmaceutice active în cercetare a ajuns la concluzia într-un studiu publicat cu un an în urmă că Germania a alunecat în recesiune şi din acest motiv. Principalul autor al studiului, Claus Michelsen, nu este de aceea surprins că dezbaterea privindu-i pe germanii bolnavi a revenit în actualitate. Pentru DW el a declarat: "Suntem în continuare o ţară cu un număr relativ mare de îmbolnăviri. Germania este, ca să spunem aşa, mai bolnavă decât alte ţări europene. Asta se poate constata şi la nivelul economiei şi afectează conjunctura. Pentru anul 2023 am calculat că dacă îmbolnăvirile s-ar fi menţinut la un nivel normal am fi avut o creştere economică cu 0,8 la sută mai mare".

Se cere reintroducerea zilei de carenţă

De aceea lui Oliver Bäte i-a venit următoarea idee: ce ar fi dacă în Germania s-ar reintroduce aşa-numita zi de carenţă? Înainte, salariul nu era plătit în prima zi de concediu medical. Astfel s-ar putea economisi anual până la 40 de miliarde de euro. Şi Monika Schnitzer crede că este o idee bună. Ea este şefa aşa-numiţilor înţelepţi economici, un grup de oameni de ştiinţă care consiliază guvernul federal în chestiuni ce ţin de economie.

Dar această propunere a fost intens criticată. Puternicul sindicat DGB a avertizat că vor apărea costuri suplimenare, îmbolnăviri şi accidente, dacă angajaţii vor merge bolnavi la muncă. Sindicatul IG Metall din siderurgie a spus că este fatal şi o mare neruşinare să-i bănuieşti pe angajaţi că se prefac bolnavi. "Cine scoate de la naftalină zile de carenţă atacă siguranţa socială şi încurajează netratarea bolilor", a declarat Hans-Jürgen Urban, membru în conducerea sindicatului.

Medicul de familie Markus Beier avertizează că o astfel de zi de carenţă i-ar afecta mai ales pe cei mai defavorizaţi social şi pe femei, care din pricina menstruaţiei au câteodată nevoie de o zi de odihnă. Claus Michelsen a explicat: "Motivul pentru care în anii 1970 s-a renunţat la zilele de carenţă este următorul: s-a dorit evitarea îmbolnăvirii colegilor. Şi este corect aşa".

Tot mai multe ţări caută alternative la zilele de carenţă fiindcă molipsirile la locul de muncă sunt o problemă. Michelsen recomandă modelul skandinav. "În Suedia a fost introdus cu succes modelul scutirii medicale parţiale, ceea ce permite în cazul unei îmbolnăviri uşoare lucrul în regim de homeoffice".

Germania trebuie să investească mai mult în prevenţie

Şi în Spania sau Grecia sunt în vigoare zilele de carenţă. În ţări cum ar fi SUA, Canada, Japonia sau Coreea de Sud nu există plata salariului complet în caz de îmbolnăvire. Dar este foarte improbabil ca Germania, ţara care a introdus în 1884 printre primele plata salariului complet în caz de boală, să urmeze acest exemplu. În prezent, legea garantează plata salariului integral pentru o perioadă de concediu medical de până la 60 de zile pe an.

Claus Michelsen recomandă reducerea zilelor de concediu medical prin măsuri de prevenire. De ajutor ar fi în opinia sa paşaportul electronic de vaccinare, care îi aminteşte automat pacientului că trebuie să-şi reînnoiască imunizarea sau controalele medicale regulate pentru depistarea maladiilor în faza incipientă.