Germania: Să rezistăm, cumva... până la vară
20 ianuarie 2021Culoarea sacoului variază, mesajul rămâne, însă, acelaşi. După videoconferinţa cu premierii celor 16 landuri federale, cancelara Angela Merkel, pe chipul căreia se putea citi gravitatea situaţiei, a anunţat, în cadrul unei întâlniri cu presa, că Germania rămâne în lockdown. Lupta anti-Covid intră, aşadar, în prelungiri - pentru a treia oară deja în decurs de trei luni. Ce va urma după aceea? Vom vedea. Totul depinde de situaţia epidemiologică.
Chiar îşi poate cineva imagina că pe 14 februarie lucrurile vor sta cu mult mai bine, că situaţia epidemiologică va fi sub control, că şcolile, grădiniţele, magazinele şi restaurantele vor putea fi deschise din nou? Cu siguranţă nu. Dar în martie? Greu de crezut. Dar de Paşti? Poate, condiţionat. La începutul lunii aprilie vremea nu e încă destul de caldă pentru a putea petrece mai mult timp afară, pentru a fi redeschise terasele, de exemplu, aşa cum s-a întâmplat vara trecută. Şi până atunci nu vor fi fost vaccinaţi nici destui oameni.
Mai poate fi evitată o situaţie similară celei din Marea Britanie?
Virusul nu va putea fi cu adevărat învins decât printr-o imunizare cât mai largă. Dacă şi când se va produce acest lucru depinde şi de mutaţiile coronavirusului. Nu ştim nici cât timp ne va feri vaccinul inclusiv contra mutaţiilor SARS-CoV-2. UE a cumpărat prea puţin ser pentru a putea fi vaccinate rapid milioane de persoane. O greşeală fatală în această cursă contra cronometru.
Mai ales pentru că mutaţiile depistate în Marea Britanie şi care ajung acum şi în spaţiul comunitar sunt mult mai contagioase. Virusologii, pe care i-au consultat cancelara şi şefii guvernelor regionale înaintea videoconferinţei, au avertizat faţă de ajungerea, în martie, la o situaţie similară celei din Marea Britanie şi au insistat asupra menţinerii unui lockdown complet, a unui "mega-lockdown", formulare auzită frecvent înaintea conferinţei online.
Dilema responsabililor politici
Cancelara şi colegii ei de land nu au urmat întru totul sfatul experţilor. S-au pronunţat totuşi pentru extinderea prevederilor privind obligativitatea purtării măştii faciale, distanţarea socială şi regimul de lucru homeoffice. Dar vor fi de ajuns aceste măsuri? Numărul de infectări şi decese legate de coronavirus a scăzut uşor, dar este încă ridicat. Guvernanţii se află într-o dilemă serioasă.
Pe de o parte, pericolul persistă, fiind chiar mai mare sub aspectul mutaţiilor. Pe de alta, impunerea de măsuri dure, faţă de care oamenii să manifeste înţelegere, presupune într-o democraţie liberală un grad mare de acceptanţă. Iar această acceptanţă începe să prezinte fisuri.
În al doilea val e totul altfel
Acum, la început de an 2021, Germania nu mai e aceeaşi ţară ca la debutul pandemiei, în 2020. Primul val de coronavirus a şocat, dar a şi motivat în acelaşi timp. Oamenii şi-au unit forţele. Teama de infectare i-a determinat pe mulţi să rămână acasă, atunci când acest lucru era posibil. Economia şi-a oprit o bună parte din motoare. Centrele oraşelor au devenit pustii, aproape că şi pe autostradă s-ar fi putut merge pe jos.
Al doilea val se prezintă altfel. Străzile sunt iarăşi pline, economia a dat, parţial, din nou drumul la motoare, ceea ce s-a şi dorit politic. Nici măcar o ţară ca Germania nu îşi mai poate permite daunele economice cauzate de un lockdown complet, pe care să le contracareze prin datorii substanţiale acumulate la buget.
După aproape un an de pandemie, multe lucruri au devenit normalitate. Oamenii au învăţat să trăiască într-o stare permanentă de urgenţă. Teama faţă de pericolul unei infectări s-a mai atenuat şi multora le e lehamite de pandemie, se simt deprimaţi. Mulţi nu mai au putere şi nici chef să depună iar eforturi, să rămână încă două săptămâni în izolare, extrem de dificil pentru persoanele singure, dar şi pentru familiile stresate din cauza închiderii şcolilor şi grădiniţelor.
Critici şi îndoieli
Politic s-au făcut greşeli. Mulţi se îndoiesc de eficienţa măsurilor, în parte contradictorii, adoptate de responsabilii politici. De ce a fost necesară închiderea frizeriilor, când în supermarketuri oamenii se îngrămădesc la casele de marcat? De ce nu e voie să mergi la restaurant, dar te poţi înghesui în autobuze sau tren? De ce nu sunt protejate mai mult persoanele periclitate, bolnavii şi bătrânii? De pildă prin folosirea de măşti de protecţie de înaltă calitate în cămine şi teste obligatorii pentru Covid? Nemulţumirile iau amploare şi în lumea economică. Branşele afectate de lockdown se află practic în prag de faliment. A mai rămas ceva din cultură, din întreaga branşă de organizare a evenimentelor culturale? Strigătele de disperare rămân fără ecou, răspândindu-se convingerea că gastronomia şi cultura nu sunt sectoare "de primă necesitate". În timp ce Lufthansa şi-a văzut rapid în cont miliardele primite ca ajutor, unii patroni de restaurante mai aşteaptă încă sprijinul financiar promis de guvernanţi în noiembrie.
Lunile cele mai dificile
Şi în domeniile în care economia se mai mişcă, se fac auzite tot mai multe voci critice, solicitând relaxarea restricţiilor. Mai mult homeoffice pentru angajaţi solicită responsabilii politici. Angajatorii se tem, însă, că modelul s-ar putea menţine şi după pandemie. Chiar dacă li se va impune să le ofere angajaţilor lor posibilitatea de a lucra de acasă, patronii vor găsi cu siguranţă căi şi mijloace pentru a se opune.
Următoarele luni vor fi cele mai grele din această pandemie, s-a avertizat în decembrie. Că e aşa, se poate limpede vedea acum. Oamenii au nevoie de ţeluri. De ţeluri pozitive. Afară e frig, umed şi gri. N-ar fi nicio problemă dacă în interior ar fi vesel şi frumos, dacă următoarele concedii s-ar afla la doar un pas depărtare. Situaţia e, însă, cu totul alta. Mulţi şi-au pierdut răbdarea - şi pentru că veştile bune întârzie. Dar guvernanţii speră ca oamenii să nu-şi piardă speranţa şi să reziste. Cumva.