Germania caută forță de muncă

Ar fi putut să fie o seară frumoasă. "O masă liberă aș avea pentru dumneavoastră", ne spune patronul restaurantului la telefon, "dar din păcate nu am pe nimeni care poate să gătească pentru dumneavoastră". Sună ca o glumă, dar este adevărat. În întreaga Germanie nu sunt destui bucătari, nici destul personal auxiliar pentru bucătăriile restaurantelor și pentru partea de servicii. Nu doar gastronomia suferă de pe urma lipsei forței de muncă.

Lipsesc mecanici de locomotivă, ceea ce duce la anularea unor călătorii de tren. În aeroporturi nu este destul personal care să se ocupe de prelucrarea bagajelor pasagerilor. Tot în aeroporturi sunt uneori cozi imense la controalele de securitate, nu puțini și-au pierdut zborurile din cauza lipsei personalului care să efectueze aceste controale. Grădinițele sunt obligate să anuleze confirmările de primire pentru unii copii din cauza lipsei educatoarelor.

Probleme în 148 de meserii

Într-un sondaj al Camerei de Comerț și Industrie Germane, care reprezintă interesele mai multor milioane de firme din industrie, comerț și servicii, 56 % din companii se plâng de penuria de personal, pe care o califică drept unul din cele mai mari riscuri pentru afacerea lor.

În prezent, agenția federală a muncii arată că probleme cu personalul s-ar înregistra în 148 de profesii. Alte 122 s-ar afla sub observație. De exemplu, durează în medie opt luni până când un cămin pentru persoane în vârstă găsește un îngrijitor pe care să-l angajeze. Firmele de construcții ar avea nevoie de șase luni pentru a găsi un lucrător pentru construcții de adâncime. La nivelul întregii țări, sunt disponibile peste 1,7 milioane de locuri de muncă neocupate.

Nu lipsește doar personalul calificat

"În urmă cu cinci până la zece ani cumpăram spațiu publicitar pentru a ne promova activitățile și serviciile. Acum, cumpărăm anunțuri în mass-media pentru a găsi angajați", se plânge Markus Winter, șef al firmei de servicii industriale IDS din landul Baden-Württemberg. Firma sa are aproximativ 750 de lucrători și caută personal în peste 20 de meserii: de la lăcătuși la zugravi, de la operatori de motostivuitoare la montatori, până la șoferi pentru camioane de livrat băuturi.

"Nu mai avem doar o problemă cu găsirea de lucrători calificați, ci cu găsirea forței de muncă în general", constată Winter. Nici măcar locurile de muncă fără calificare nu mai pot fi ocupate integral. "Este vorba de domenii cu adevărat relevante sistemic pentru industrie, fără ele nu mai merge nimic."

În curând vine pensia pentru generația "babyboomer"

Penuria de personal nu este o surpriză. "Suntem acum într-o situație relativ dramatică, pe care am anticipat-o deja de demult", spune Herbert Brücker, profesor la Institutul pentru Cercetări Profesionale și ale Pieței Muncii din Nürnberg. Schimbările demografice s-ar face astfel simțite. Germania pierde anual aproximativ 350.000 de persoane active pe piața muncii. Mai mult, cei născuți în anii cu natalitate ridicată vor intra la pensie de abia peste câțiva ani. Până în 2035, potrivit experților ca Brücker, piața germană a muncii va avea cu șapte milioane de persoane mai puțin la dispoziție.

Nu este vorba de un deficit oarecare, ci de o gaură uriașă. Una care nu poate fi acoperită prin angajarea de persoane care locuiesc în Germania și nici măcar prin imigranți din alte țări din UE. Potrivit expertului Brücker, numărul imigranților din UE care vin în Germania este în continuă scădere în ultimii ani. "Salariile cresc în celelalte țări comunitare, care sunt afectate de asemenea de schimbările demografice." Potențialul tinerilor dispuși să emigreze în UE ar fi cam epuizat. "Petrecerea s-a cam încheiat, ca să spun așa."

Legea migrației forței de muncă calificate este o dezamăgire

Pentru a acoperi penuria actuală de pe piața muncii, Germania ar trebui să primească anual 400.000 de imigranți - care să și rămână în țară. Este vorba de oameni din așa-numite state terțe, din afara UE. Din 2012, persoanele cu studii superioare pot veni în Germania pe baza așa-numitei Cărți Albastre a UE. În plus, în 2020 a intrat în vigoare legea migrației forței de muncă calificate, care se referă la profesiile pentru care nu sunt necesare studii superioare. Dar această lege nu funcționează cum se spera, pentru că firmele germane mici și mijlocii se pare că au probleme cu recrutarea de lucrători străini. În 2020 au venit din străinătate 30.000 de lucrători calificați, dar alți 20.000 au părăsit simultan Germania. "Dezamăgitor", în opinia expertului în piața muncii Brücker.

Guvernul german vrea acum să reformeze legea și în septembrie sunt așteptate primele propuneri. Printre ele, deschiderea pieței muncii germane și pentru străinii care au un contract de muncă, dar fără diplome de calificare încă recunoscute în Germania. Recunoașterea încheierii calificării profesionale ar urma să fie obținută și cu ajutorul firmelor care îi vor angaja pe acești oameni, conform planului autorităților de la Berlin.

Calificare la locul de muncă

Este o propunere puternic susținută de patronate. Legea actuală prevede încă echivalarea calificării obținute în străinătate cu cea din Republica Federală. "Statul verifică azi dacă o anumită persoană este potrivită pentru firma noastră", arată șeful de companie Winter. "De fapt nu poate să facă așa ceva."

Winter vede deja la clienții săi din industrie cum firmele angajează inclusiv personal necalificat. "Cred că 20 % nu sunt lucrători calificați, ci angajați care sunt calificați la locul de muncă." Inclusiv în domenii specializate precum construcții de mașini este posibil să pregătești intern personal "foarte calificat și foarte specific".

"Aproape toate țările lumii au alte sisteme de pregătire profesională decât Germania", se precizează la Camera de Comerț și Industrie Germană, care speră că reformarea legii imigrației va facilita preluarea de personal nou. "Totul începe de la procesul de acordare a vizei de intrare, în care acte și documente sunt trimise în jurul globului, și se blochează la angajați ai autorităților care nu mai aplică unitar și transparent reglementările complexe."

Patroni sub suspiciune

Ce înseamnă acest lucru în practică știe avocata Bettina Offer, care consiliază firme care doresc să angajeze lucrători străini. Și pentru cei care au deja un contract de muncă în mână ar fi greu să obțină o programare la ambasadele germane pentru a solicita o viză. Procedurile de verificare pot dura luni întregi. "Mă confrunt mereu cu autorități care pleacă de la premisa generală că patronii pe care îi reprezint ar vrea să aducă aici muncitori ilegali, în loc să priceapă că aceștia chiar caută forță de muncă."

Offer vorbește de "o rezistență adânc înrădăcinată" în rândul autorităților germane. "Mă confrunt mereu cu această atitudine, care cred că vine încă de la reticența de acordare a azilului, reprezentanții autorităților încă au acest mindset cum că orice străin care rămâne în afara Germaniei este un străin bun, ceea ce nu este adevărat. Avem nevoie de o schimbare de paradigmă. Fiecare lucrător care vine la noi este un câștig pentru țara noastră."

Mai multe posibilități de angajare pentru refugiați

Șeful de firmă Markus Winter speră că lucrurile se vor schimba și în legislația privind dreptul la azil. Obstacolele puse în calea refugiaților care vor să lucreze ar fi prea mari. Winter spune că, din 2016, a angajat 300 de refugiați. "Pot afirma din proprie experiență că nu este ușor și că două treimi din acești oameni nu au reușit să se adapteze din prima încercare la noi."

În ciuda tuturor problemelor de limbă și de integrare, în rândul refugiaților ar exista un mare potențial. "Pot să înțeleg din punct de vedere politic că nu se dorește ca legea azilului să fie transformată într-un fel de politică ascunsă de imigrare. Dar e nevoie și acolo de multe schimbări."