Georgia retrage preconizata "lege a agenţilor"

După mai multe zile de proteste, partidul guvernamental din Georgia renunţă la planurile sale de a înfiinţa un registru al "agenţilor străini". Anunţul a fost făcut de formaţiunea "Visul Georgian" pe pagina sa de internet.

Proiectul de lege care a fost iniţial votat marţi, în primă lectură, în Parlament, prevede că organizaţiile care primesc mai mult de 20 la sută din finanţare din străinătate trebuie să se înregistreze ca aşa-numiţi agenţi străini. În caz contrar, riscă sancţiuni. Formaţiunea guvernamentală se plânge acum că legea a fost prezentată "într-o lumină nefavorabilă, în mod derutant". Intenţiile care stau în spatele iniţiativei legislative ar trebui "mai bine explicate" în dezbaterile publice.

Similitudini cu "legea agenţilor străini" din Rusia

Criticii au acuzat guvernul că a elaborat preconizata lege după model rusesc, şi atrag atenţia că actul legislativ va îngrădi libertatea mass media şi va pregăti calea pentru un regim autoritar în Georgia. Ei sunt de părere că astfel şi perspectiva fostei republici sovietice de aderare la UE ar fi ameninţată.

Proiectul seamănă cu o lege adoptată în Rusia în 2012, pe care Kremlinul o foloseşte de atunci pentru a acţiona împotriva mass media, a organizaţiilor critice la adresa guvernului şi a altor opozanţi.

Protestele vor continua

În ciuda faptului că partidul guvernamental a dat înapoi, formaţiunile de opoziţie au anunţat că vor continua protestele până când guvernul va adopta o linie pro-vestică şi îi va elibera pe opozanţii şi demonstranţii arestaţi.

Zilele trecute, mii de oameni au ieşit în stradă la Tbilisi. Ei au fluturat drapelurile Georgiei, Ucrainei şi pe cel al UE. În semn de solidaritate cu ucrainenii atacaţi de Rusia, manifestanții au intonat şi imnul Ucrainei.

Unii demonstranţi au încercat miercuri să pătrundă în clădirea Parlamentului, dar au fost împiedicaţi de poliţişti, care au făcut uz, între altele, de gaze lacrimogene şi tunuri de apă. La rândul lor, protestatarii au atacat forţele de ordine cu pietre şi sticle. Potrivit ziarului "Georgia Today", au fost operate din nou arestări.

Şeful partidului de guvernământ a vorbit de "forţe radicale"

Şeful partidului Visul Georgian, Irakli Kobachidze, i-a calificat pe demonstranţi drept "forţe radicale", care amintesc de protestele pro-europene din Maidanul de la Kiev, din anul 2014. În urma acelor proteste, Ucraina "a pierdut 20 la sută din teritoriu", a afirmat Kobachidze, referindu-se la anexarea, de către Rusia, a Crimeei, în 2014, şi a celor patru aşa-zise "Republici Populare" din Donbas, în 2022, în decursul războiului actual de agresiune.

În schimb, preşedinta Georgiei, Salome Surabişvili, s-a declarat de partea protestatarilor. În timpul unei vizite efectuate la New York, ea a anunţat că va bloca legea prin veto. Dar formaţiunea Visul Georgian, care deţine majoritatea absolută în Parlament, ar fi putut să se impună şi în aceste condiţii.

Au existat critici şi la nivel internaţional

Pe lângă criticile la nivel intern, şi cele la nivel internaţional au făcut, probabil, guvernul să dea înapoi. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, Ned Price, a avertizat, de pildă, guvernul georgian să nu-şi pună în aplicare planul. Proiectul de lege "inspirat de Kremlin" nu este "compatibil cu dorinţa clară a populaţiei georgiene de integrare europeană şi dezvoltare democratică", a declarat el. Impunerea legii ar aduce atingere relaţiilor Georgiei cu partenerii săi strategici şi ar pune sub semnul întrebării "viitorul euroatlantic" al ţării, a mai adăugat Price.

Potrivit Constituţiei, Georgia aspiră la integrarea în UE şi în NATO. Conform sondajelor, cel puţin 80 la sută din populaţie sprijină acest deziderat. În ultima vreme însă, o serie de măsuri luate de guvern întăresc speculaţiile că mica republică din sudul Caucazului ar fi pe cale să se apropie de Federaţia Rusă.

ia / os (dpa, afp, rtr)