Genocidul armenilor generează noi tensiuni între Paris şi Ankara

Relaţiile bilaterale diplomatice, economice şi militare au fost suspendate. Potrivit noii legi, negarea genocidului se sancţionează penal. În Franţa, alungarea şi uciderea armenilor din Imperiul Otoman, crimă în masă, care a avut loc între anii 1915-1917, este recunoscută oficial drept genocid din anul 2001. Totuşi, şi în Franţa există critici la adresa poziţiei guvernului, care a dus la această înrăutăţire a relaţiilor cu ţara de la Bosfor. Johannes Duchrow relatează, prezintă Ioachim Alexandru.

Prima reacţie era de aşteptat: Turcia şi-a retras ambasadorul de la Paris. Deputaţii Adunării Naţionale de la Paris, care au votat joi cu largă majoritate în favoarea noii legi, nu au vrut să se plece masivelor presiuni făcute de Ankara.

Valérie Boyer este autorul proiectului de lege care, după ce va fi confirmat şi de Senat, va sancţiona cu un an de închisoare şi o amendă de 45.000 de euro negarea genocidelor. Boyer este membru al formaţiunii conservatoare UMP, a preşedintelui Nicols Sarkozy.

El a declarat: "Am tot afirmat că această lege nu este îndreptată împotriva unei ţări anume. Totuşi, poziţia unei anume ţări, care pe de-o parte bate la porţile UE şi pe de alta ameninţă Franţa cu acte de răzbunare, când noi ne călăuzim doar după dreptul european, aceasta constituie o contradicţie. Că acum suntem ameninţaţi pe deasupra şi cu sancţiuni economice - aceasta constituie o grosolană încălcare a unor tratate internaţionale."

Pentru prima dată după mult timp, Adunarea Naţională de la Paris a arătat joi ca o fortăreaţă ferecată ermetic.

Ţinuţi la distanţă de garduri şi maşini de poliţie, toată dimineaţa mai bine de 1000 de francezi de origină turcă au protestat în faţa legislativului. "Aici este acuzată de crime o întreagă populaţie. În Franţa, noi, francezii de origină turcă suntem cam 500 până la 600 de mii de persoane. Şi toate acestea s-au făcut numai pentru ca guvernul să-şi asigure voturile francezilor de origină armeană."

Acesta este un argument dezbătut şi în Parlamentul parizian. Grupurile parlamentare şi-au împuternicit membrii să voteze după cum le dictează conştiinţa. Astfel, în toate taberele politice a existat şi o minoritate care a susţinut excluderea de la sancţiune a negării genocidului comis de turci împotriva armenilor.

În Franţa a fost adoptată deja cu un deceniu în urmă o lege care stipulează clar că a fost vorba de un genocid. Preşedintele Sarkozy, a încercat deja imediat după ce a fost ales, în 2007, să doteze legea şi cu sancţiuni. Că acest lucru s-a petrecut exact acum, cu numai patru luni înaintea viitoarelor alegeri prezidenţiale, îl face să zâmbească pe senatorul şi expertul în Drept Constituţional, Robert Badinter.

Acesta a afirmat: "Calendarul vorbeşte de la sine. Nu este dorinţa pentru corectitudinea istoriografiei cea care i-a îndemnat pe deputaţi să ia această decizie. Senatul a mai refuzat o dată să participe la acest joc, constatând că este anticonstituţional. Istoria nu trebuie să fie scrisă de politicieni. Să lăsăm istoria istoricilor. "

Între timp, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a mai ridicat o dată tonul la adresa Franţei, acuzând ţara că ar fi comis la rândul ei un genocid împotriva poporului algerian. Pe preşedintele Sarkozy personal, el l-a acuzat că se joacă în scopuri electorale, cu " ura împotriva musulmanilor şi a turcilor" existentă în rândul unui larg segment de populaţie.

Autor:Johannes Duchrow/ Joachim Alexandru; dpa; afp;

Redactor: Rodica Binder