"Gazprom încearcă să destabilizeze Moldova"

Pentru a evita sistarea livrărilor de gaze, Guvernul moldovean s-a văzut nevoit să intervină din nou în relația dintre doi agenți economici - Gazprom și SA MoldovaGaz (în care pachetul majoritar de acțiuni aparține tot Gazprom). De data aceasta, Chișinăul trebuie să acopere, în câteva ore, în locul SA MoldovaGaz, un deficit de lichidități de 25 de milioane de dolari. Acești bani, care reprezintă plata în avans pentru consumul din luna ianuarie, trebuie transferați concernului rus joi, 20 ianuarie, în caz contrar vineri, la ora 9.00, furnizorul rus va închide robinetul pentru Moldova.

Dependența energetică înseamnă vulnerabilitate la șantaj

Este a doua oară în ultimele trei luni când Republica Moldova intră în stare de urgență din cauza ultimatumurilor transmise de Gazprom. În noiembrie 2021, Parlamentul de la Chișinău a aprobat alocarea din bugetul țării a 1,4 miliarde de lei moldovenești pentru a acoperi deficitul de lichidități al SA „MoldovaGaz”. Șeful acestei companii, Vadim Ceban, susține că a încercat să contracteze credite de la băncile moldovenești pentru a acoperi gaura, dar acestea ar fi refuzat creditarea din cauza datoriilor istorice pe care le are întreprinderea. Pe de altă parte, Gazprom a respins cererea Chișinăului de amânare a plății pentru luna ianuarie cu două săptămâni și a comunicat despre aceasta abia miercuri, 19 ianuarie.

Așa că Guvernul a avut nevoie de instituirea stării de urgență pentru a putea interveni rapid și prin metode netradiționale în soluționarea crizei. Mai exact, de data aceasta, Comisia pentru Situații Excepționale va dispune amânarea achitării TVA de către MoldovaGaz și plata în avans de către Guvern către MoldovaGaz a compensațiilor din factură oferite consumatorilor după recenta dublare a tarifelor la gazele naturale. Este vorba de 469.021.087,30 lei moldovenești. Altfel spus, infuzii suplimentare de lichidități din buget de data aceasta nu vor avea loc.

S-a schimbat guvernarea – s-a schimbat și atitudinea Gazprom

Starea de urgență a fost instituită joi pentru o perioadă de 60 de zile, premierul moldovean Natalia Gavrilița anticipând o situație similară și pentru luna februarie. Pe de altă parte, șeful MoldovaGaz a spus că tariful la gazele naturale pentru populație ar trebui mărit din nou – de data aceasta de la 11,08 lei metrul cub, până la 15 lei, după ce Gazprom a scumpit, luna aceasta, gazele pentru Moldova cu 200 de dolari – până la 646 de dolari mia de metri cubi. Asta în condițiile în care, după ultima majorare, tot mai puțini consumatori sunt capabili să-și achite facturile iar starea de nervozitate în rândul populației crește, mai ales că s-au scumpit substanțial nu doar gazul, ci și benzina, motorina, serviciile și produsele alimentare vitale.

Prevederea conform căreia MoldovaGaz trebuie să facă lunar plata în avans către Gazprom a apărut în contractul dintre întreprinderea-fiică din Moldova și concernul rus în anul 2011. De atunci, până la preluarea guvernării în Moldova de către Partidul Acțiune și Solidaritat , Gazprom nu a fost niciodată atât de categoric în privința acestui angajament. În opinia deputatului PAS, Oazu Nantoi, Gazprom încearcă să provoace o criză socială în Republica Moldova și să destabilizeze situația politică: „Care sunt acei factori care au determinat schimbarea atitudinii Gazprom-ului? În opinia mea, aceasta s-a întâmplat pe 15 noiembrie 2020 (victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale) și pe 11 iulie 2021 (victoria PAS la alegerile parlamentare anticipate – n.n.), când cetățenii, prin votul lor liber exprimat, i-au înlăturat de la guvernare pe kuliocarii (șpăgarii) care primeau bani inclusiv de la Gazprom. (...) Trebuie să ne mobilizăm! Marfa consumată trebuie achitată și trebuie să învățăm a economisi. Dar, totodată, trebuie să spunem foarte ferm: suveranitatea țării și demnitatea cetățenilor nu poate fi subiect de târg cu nimeni, inclusiv cu Gazprom”.

Cedări care se măsoară în procente

Oficialii moldoveni care au negociat, în decembrie 2021, prelungirea vechiului contract cu Gazprom, au evitat până acum discuțiile despre condiționalitățile politice care ar fi fost impuse de negociatorii ruși. Abia recent, când presiunile din partea Gazprom s-au întețit, Chișinăul a recunoscut că asemenea condiții au existat, precizând doar că ele erau legate de subiectul transnistrean. Dar pe lângă condițiile legate de subiectul transnistrean, neoficial se știe că „Gazprom” a impus în schimbul unui preț „mai bun” și altfel de condiții, cum ar fi asumarea unei „datorii istorice” de peste 700 de milioane de dolari a MoldovaGaz pe care Chișinăul nu o recunoaște și amânarea implementării de către Republica Moldova a pachetului energetic trei al UE, care prevede liberalizarea pieței energetice, inclusiv prin separarea cumpărătorului de vânzător, atât pe piața de gaze, cât și pe cea de energie electrică. Această ultimă condiție Chișinăul a acceptat-o, dar numai pentru o perioadă de un an.