Negocieri dificile

Republica Moldova a intrat în anul 2015 fără un buget aprobat, spitalele reclamă lipsa de medicamente; leul moldovenesc se prăbușește; trei bănci au intrat sub „administrarea specială” a Băncii Naționale din cauza riscului de a falimenta (ca urmare a furtului de valută); deşi, în lume, cotația petrolului a scăzut puternic, în Moldova benzinăriile au operat doar reduceri „cosmetice” la carburanți. Starea de provizorat în care activează Guvernul în exercițiu, al cărui mandat a expirat, începe să afecteze toate domeniile economiei naționale. Accesul populației la serviciile sociale a scăzut. Sărăcia crește proporțional. Din cauza stagnării reformelor, Moldova ar putea rata bani europeni și asistență tehnică din partea UE. Până și livrarea gazului românesc prin conducta Iaşi-Ungheni (dată recent în exploatare) întârzie din motive birocratice.

PDM vrea două funcții-cheie?

Partidul Liberal Democrat (PLDM) și Partidul Democrat (PDM) acuză Partidul Liberal (PL) de faptul că ar înainta condiții inacceptabile în cadrul negocierilor, cum ar fi, de exemplu, partajarea inclusiv a funcției de șef al statului, deținută în prezent (până în martie 2016) de Nicolae Timofti. La rândul său, PL suspectează PDM de faptul că și-ar dori funcția de președinte al Parlamentului acum, pentru liderul PDM, Marian Lupu, iar din martie 2016 și funcția de șef al statului pentru finanțatorul PDM, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc.

Șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, susține că PDM și PLDM dezechilibrează negocierile prin faptul că ignoră cerințele PL. „Echilibrul trebuie să fie și în privința celor trei funcții-cheie (șef al statului, președinte al Parlamentului și prim-ministru), și în ceea ce privește ministerele. În tot! Fiindcă mandatele sunt diferite, ministerele, instituțiile – diferite, dar în fața cetățenilor purtăm răspundere în mod egal”, a explicat Mihai Ghimpu. „Eu i-am rugat: stimaţi colegi, nu încercaţi din nou să manipulaţi cetăţenii având televiziuni, bloggeri și plătind analişti politici! Nu încercați să-i creați PL-ului imagine de partid care nu dă dovadă de flexibilitate în timpul negocierilor. În 2009 am cedat! Le-am zis: „Luaţi-vă ce doriţi, să fiţi alianţă!”. Acum n-o să mai zic așa. Au mers prea departe! Eu am zis să-și ia funcţii, dar ei au luat şi Banca de Economii şi Aeroportul. Acum vor să acapareze şi Calea Ferată, şi tot absolut. Noi nu putem şi nu avem dreptul să acceptăm să rămână cum este! Vrem regulă europeană – cine are mai multe mandate, acela convoacă partidele cu care vrea să facă majoritate. Ne-au invitat - am fost. Într-o lună de zile să te întâlneşti de numai patru ori - mă scuzaţi, vă rog!”, s-a indignat liderul PL.

Pe de altă parte, prim-vicepreşedintele PL, Dorin Chirtoacă, susține că nu vede o problemă în legătură cu tergiversarea negocierilor de formare a noii majorităţi parlamentare. Potrivit lui, accentul trebuie pus pe conţinut, nu pe durată. „În Germania, de exemplu, în 2009, negocierile au durat două luni. Media europeană este de o lună. Mai bine de şapte ori măsoară şi o dată taie”, a spus Dorin Chirtoacă.

Săptămână decisivă

La rândul său, negociatorul din partea PD, deputatul Sergiu Sîrbu, a spus că săptămâna aceasta ar putea fi anunțate primele rezultate ale negocierilor pentru crearea noii coaliții de guvernare. „Se va decide cine va fi propus la funcția de președinte al Parlamentului, cine la funcția de prim-ministru. Deocamdată, e devreme să vorbim despre funcțiile în Guvern”, a precizat Sîrbu. Potrivit lui, „o bună parte” a acordului de constituire a noii coaliții a fost deja scrisă, „urmează doar să fie aprobată de liderii celor trei partide”.

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova cer politicienilor de la Chişinău să urgenteze procesul de creare a noii alianțe de guvernare, iar economiștii atenționează asupra riscului ca Moldova să rateze bani europeni din cauza nerealizării angajamentelor. „Să nu uităm că orice asistență externă este condiționată de calitatea și dinamica reformelor. Prin urmare, verdictul va fi unul trist pentru autoritățile moldovene, care nu doar vor pierde asistența europeană, financiară și tehnică, dar și sprijinul, inclusiv încrederea din partea partenerilor europeni. Republica Moldova nu-și poate permite luxul de a rata oportunitatea istorică oferită de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană”, susține analistul „Expert-Grup”, Denis Cenușă.