Lupta pentru Élysée

La finalul campaniei Emmanuel Macron are un avantaj destul de consistent. Institutele demoscopice îl văd cu 10 la sută în faţa contracandidatei Marine Le Pen. Dar el şi consilierii săi nu au de ce să se simtă în siguranţă. Aceasta fiindcă o treime din francezi nu s-au hotărât încă pe cine să voteze. Lupta pentru Palatul Élysée se va da până la închiderea urnelor.

Duelul televizat nu este decisiv

În ajunul duelului televizat cea mai palpitantă întrebare era dacă Marine Le Pen va fi iarăşi atât de penibilă ca în 2017, când a participat la primul astfel de eveniment împreună cu Macron. Dar aşa cum şi-a şlefuit în ultimii cinci ani apariţiile publice, şi-a echilibrat formulările şi şi-a înmuiat imaginea publică, aşa şi-a pregătit şi mult mai bine disputa de joi seară.

În cele aproximativ trei ore cât a durat emisiunea s-a discutat despre aproape orice. Despre politica socială, reforma pensiilor, Rusia şi războiul din Ucraina, mediu şi interzicerea vălului musulman în spaţiile publice. Aşa cum era de aşteptat, Macron a demonstrat că ştie multe lucruri până în detaliu, reuşind să puncteze frecvent împotriva lui Le Pen. De exemplu i-a reproşat că ar fi dependentă de Rusia din cauza legăturii partidului ei cu finanţatori ruşi.

Şi în politica de mediu el a reuşit să demonstreze că Le Pen are idei difuze. De exemplu că vrea să demonteze turbinele eoliene fiindcă strică peisajul. Dacă este împotriva energiei din surse regenerabile de unde să vină curentul electric?, a întrebat în cele din urmă Macron, vizibil iritat. Şi ideea ei de plafonare a preţului energiei a fost calificată de preşedinte drept inechitabilă şi impracticabilă. Macron a punctat de asemenea când a arătat că intenţia lui Le Pen, de interzicere a vălului musulman în spaţiile publice, ar duce la război civil. Franţa ar fi astfel singura ţară din lume care interzice portul unor simboluri religioase, a afirmat el.

La rândul ei, Marine Le Pen s-a concentrat pe agenda ei socială. A vorbit despre creşterea sărăciei în Franţa în timpul mandatului lui Macron şi a făcut promisiuni tuturor. Şi pensionarilor, şi celor cu venituri mici, studenţilor, familiilor. Prin ajutoare de la stat sau reducerea impozitelor cu toţii vor avea mai mulţi bani în buzunar. Aceasta este pe placul multora, fiindcă în timpul campaniei electorale francezii au spus că principala lor grijă este scăderea puterii lor de cumpărare. Se gândesc alegătorii dacă aceste cadouri sociale pot fi finanţate?

În cele din urmă Emmanuel Macron a ieşit învingător, după cum confirmă 59 la sută din cei chestionaţi. Dar toţi observatorii sunt de acord că acest duel nu va decide rezultatul alegerilor de duminică. "Acesta este un mit", a explicat profesoara de politologie Ariane Bogain de la Universitatea Northumberland. "Este doar unul din numeroşi factori", a continuat ea. În 2017 Le Pen nu ar fi pierdut din cauza modului în care s-a prezentat la dezbatere, ci fiindcă a confirmat impresia că nu ar fi suficient de bine pregătită. Bernard Sanaes, demoscop în cadrul Institutului Elabe, consideră că ambii candidaţi au demonstrat câte o mare slăbiciune: "Fiecare al doilea telespectator a avut impresia că Macron este prea arogant, iar fiecare al doilea telespectator a avut impresia că Marine Le Pen este înspăimântătoare", a afirmat el.

Lupta pentru voturile stângii

Cea mai mare problemă a lui Emmanuel Macron este succesul pe care l-a avut în efortul de a distruge partidele tradiţionale franceze. Nici la cinci ani de la lovitura fatală primită conservatorii şi socialiştii nu şi-au revenit. Toate formaţiunile nu au trecut în primul tur de 10 la sută şi nu sunt un rezervor de voturi pentru turul doi. Chiar dacă între timp diverşi artişti, sindicalişti şi foştii preşedinţi Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy au îndemnat lumea să-l voteze pe Macron, în spatele lor nu se află forţe politice notabile.

Singurul rezervor de voturi, aproape 22 la sută, se află în spatele politicianului de stânga Jean-Luc Mélenchon, care s-a clasat în primul tur pe locul trei. Dar acestui electorat tradiţional de stânga îi va fi foarte greu să se hotărească între Macron şi Le Pen. "Nici unul, nici altul", au scris pe un banner studenţi de la Sorbona.

Mélenchon a cerut în seara primului tur să nu i se dea dreptei niciun vot. Dar el nu a făcut nicio recomandare directă şi susţinătorii săi sunt divizaţi. Doar un sfert din ei s-au hotărât să-l voteze pe Macron, restul au de gând să se abţină. Christophe Castaner, liderul grupului parlamentar al formaţiunii lui Macron i-a avertizat pe indecişi că "a nu vota înseamnă a juca ruletă rusească".

Principala întrebare este dacă suficient de mulţi susţinători ai stângii îl vor vota pe Macron, în ciuda nemulţumirilor care-i animă.

Pentru UE şi NATO Le Pen este o ameninţare

Programul formaţiunii Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, conţine în continuare planuri de extremă dreaptă sau măcar populiste de dreapta. Pentru UE, alegerea ei în funcţia de preşedintă a Franţei ar putea fi lovitura de graţie. De la politica economică, trecând prin migraţie şi până la recunoaşterea normelor UE, programul se află în contradicţie flagrantă cu UE, aşa cum există ea astăzi. Aceste planuri se abat atât de mult de la consensul existent, încât Franţa, care ocupă ca pondere locul doi în Uniune, ar putea arunca în aer construcţia europeană.

Şi politica comună faţă de Rusia şi Ucraina s-ar încheia rapid. Iar urmările militare pentru viitorul NATO ar fi dramatice. Franţa este singura putere militară credibilă din Europa. Nu sunt împotriva Europei dar vreau o Europă modificată, a spus Le Pen în cadrul duelului televizat.

Electoratul francez are de ales duminică între un politician moderat pro-reformă, care prezintă un bilanţ în ordine al primului său mandat, în ciuda circumstanţelor dificile. Este perceput ca arogant şi distant faţă de cetăţeni şi aceasta este marea sa slăbiciune. De partea cealaltă stă o politiciană care nu are experienţă guvernamentală, care vrea să îndrepte Franţa spre naţionalism şi izolare, cu urmări imprevizibile.