Frankfurt 2009: Herta Müller se arată solidară cu disidenţii chinezi

O femeie firavă într-un tricou roşu stă în spatele gratiilor, într-o cuşcă improvizată, în mijlocul unei imense hale a târgului. Prin acest gest, scriitoarea chineză Xu Pei, care trăieşte în exil în Germania din 1988, aminteşte de destinul celor 64 de compatrioţi izolaţi în spatele zidurilor închisorilor din ţara-parteneră a acestei ediţii a târgului de carte de la Frankfurt. Xu Pei este invitata Asociaţiei germane pentru popoare asuprite, alături de mai mulţi reprezentanţi ai uigurilor şi tibetanilor, care au avut ocazia să-şi exprime opiniile critice la adresa regimului de la Beijing. Şi organizaţia Reporteri fără frontiere, alături de Centrul PEN din Germania, au atras atenţia asupra cenzurii exercitate de invitatul de onoare al acestui târg de carte.

Herta Müller: "Succesele economice ale Chinei distrag atenţia de la flagrantele încălcări ale drepturilor omului"

Proaspăta laureată a premiului Nobel pentru literatură, Herta Müller, şi-a exprimat în cadrul salonului de carte admiraţia pentru disidenţii chinezi într-o emisiune difuzată pe postul de televiziune 3Sat. Ea şi-a exprimat speranţa ca atenţia internaţională, de care se bucură literatura chineză datorită târgului de carte, să-i protejeze pe cei care, în scrierile lor, au curajul să critice regimul comunist. Scriitoarea originară din Banat a mai apreciat că succesele economice ale Chinei distrag adesea atenţia de la flagrantele încălcări ale drepturilor omului.

Mircea Cărtărescu şi invazia politicului în literatură

Monstruozitatea trecutului comunist, abordată de Herta Müller în scrierile răsplătite cu premiul Nobel, revine şi în cărţile lui Mircea Cărtărescu. La o întâlnire cu cititorii la standul României, cel mai îndrăgit autor român a mărturisit că s-a produs "o invazie a politicului" în opera sa, în special în cel de-al treilea volum al trilogiei "Orbitor", pe care l-a descris ca "satiră de sorginte Swiftiană". După lectura publică organizată la standul României, Mircea Cărtărescu a declarat pentru Deutsche Welle:

"Mi s-a părut o întâlnire foarte frumoasă, m-am simţi foarte bine, am simţit publicul cald şi apropiat, şi nimeni nu poate aştepta mai mult de la o lectură. În general, târgul mi se pare animat, şi pentru noi anul acesta, el are o semnificaţie specială pentru că Herta Müller este în centrul atenţiei şi pentru că ea este o compatrioată de-a noastră, orice s-ar spune."

Jurnaliştii străini îi felicită pe români pentru Nobelul Hertei Müller

Şi Lucian Dan Teodorovici, care şi-a prezentat la Frankfurt volumul "Atunci i-am ars două palme", apărut acum şi în traducere germană, s-a arătat încântat de Nobelul acordat Hertei Müller:

"În primul rând, am fost sunat şi din alte ţări, de pildă de ziarişti polonezi - deci imediat au asociat premiul Nobel şi cu România. În al doilea rând am avut câteva întâlniri aici la Frankfurt cu editori din diferite ţări europene şi din Statele Unite, şi mulţi dintre ei m-au felicitat chiar, de parcă ar fi şi meritul meu într-un fel - nu, era doar meritul meu că eram român - cunoşteau lucrul acesta, unii au spus "aveţi şi voi jumătate de Nobel". În al treilea rând, foarte important, Herta Müller a fost întotdeauna apropiată de literatura română contemporană, cunoaşte scriitori români, am auzit-o eu însumi în repetate rânduri sau am citit interviuri în care vorbea despre literatura română contemporană. Şi am găsit şi un al patrulea motiv: scrie despre România. Deci ne putem bucura, şi din punctul ăsta de vedere, noi ca români."

Poate fi spulberat răul prin numirea sa în literatură?

Un prilej de bucurie cel puţin la fel de mare este deschiderea tot mai pronunţată a literaturii române spre Occident, care a putut fi remarcată la standul României, unde au fost prezentate, printre altele, traduceri din autori români de prim rang. Printre aceşti scriitori, prezenţi la Târgul de Carte, se numără Lucian Dan Teodorovici, Filip Florian, Doina Ruşti şi Robert Şerban. Filip Florian, al cărui roman "Degete mici" a apărut anul trecut în traducere germană la prestigioasa editură Suhrkamp, a participat alături de Attila Bartis la o dezbatere despre spiritualitate, umor şi magie în literatura română şi cea din răsăritul Europei, unde s-a discutat, printre altele, şi despre întrebarea dacă răul poate fi spulberat prin numirea sa în literatură. Attila Bartis se numără, alături de Mircea Cărtărescu, printre scriitorii care au contribuit la antologia de texte literare a editurii Suhrkamp intitulată "Odessa Transfer: Veşti de la Marea Neagră", care a fost prezentată la această ediţie a târgului de carte.

Există şi români care editează în Germania

Tot mai mulţi editori germani sunt fascinaţi de literatura română. Există însă şi români care editează în Germania: de pildă, domnul Traian Pop, directorul editurii Pop-Verlag din Ludwigsburg:

"E o poveste simplă: sunt un editor român, care editează în Germania cărţi în limba germană pentru publicul german, într-o limbă pe care am învăţat-o, pe care n-am stăpânit-o în România, şi editez autori din toată lumea. Condiţia este să fie literatură bună. Printre aceştia sunt, de pildă, cel mai bun poet contemporan din Georgia, unul din cei mai interesanţi poeţi contemporani din Bulgaria, sau un autor albanez. Venind din România şi fiind scriitor român, coleg de generaţie cu Mircea Cărtărescu, desigur românii ocupă un rol important, cel puţin în planurile şi în dorinţele mele de editor"

, a explicat Traian Pop, subliniind însă că nu doreşte ca editura sa să fie specializată exclusiv pe autori români.

La Pop-Verlag au apărut, printre altele, în traducere germană scrieri de Ioana Nicolaie, Robert Şerban şi Lucian Dan Teodorovici, al cărui volum "Atunci i-am ars două palme" a fost prezentat la această ediţie a târgului:

"E o carte despre România, cum poate fi ea găsită şi astăzi, dar în acelaşi timp şi despre o Românie universală. Cred că şi în Germania se întâmplă, sau sunt cazuri, ca cele descrise de mine în carte, de corupţie, de implicare a oamenilor politici în diverse situaţii cu totul absurde, prin urmare, s-ar putea să-i intereseze şi din acest punct de vedere. Este un exerciţiu al meu, diferit de ceea ce am scris înainte - o privire satirică asupra României"

, a precizat Lucian Dan Teodorovici.

Marşuri de protest în halele târgului de carte

Temele politice nu au contenit să ocupe un rol central la acest târg de carte, atât ca subiect al unor dezbateri, lecturi şi colocvii, cât şi sub forma unui protest mut, ca cel al unui grup de 30 de tineri iranieni. S-au organizat în mod spontan prin SMS şi au pornit într-un marş prin halele de la Frankfurt, purtând asupra lor doar fotografiile adolescentei Neda, care a fost ucisă în timpul demonstraţiilor post-electorale din Teheran, şi pancarte simple din hârtie cu inscripţia "Libertate pentru Iran". Rămâne de sperat ca literatura să poată schimba mentalităţile şi submina totalitarismele.

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Rodica Binder