Fond NATO pentru Ucraina și viitoarea șefie a Alianței

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le va propune astăzi (miercuri, 3 aprilie 2024) miniștrilor de Externe din țările aliate constituirea unui fond de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 100 de miliarde de euro pentru următorii cinci ani. Pachetul financiar va face parte dintr-o inițiativă mai amplă de a reduce dependența de evoluțiile politice din statele membre individuale, după cum susțin diplomați citați de agenția germană de presă DPA.

În centrul îngrijorărilor se află, desigur, disputele dintre cele două mari partide americane, din cauza cărora Congresul de la Washington continuă să blocheze un ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru nevoile de apărare ale Kievului. Există, în plus, temerea legată de o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, după alegerile prezidențiale din noiembrie, care ar opri complet orice asistență americană pentru Ucraina.

O schimbare a distribuției sarcinilor și responsabilităților în interiorul Alianței ar feri însăși structura transatlantică de securitate de vulnerabilități derivate din posibile derapaje democratice. În februarie, Donald Trump afirmase că va încuraja Moscova să atace membrii NATO care nu își îndeplinesc obligațiile financiare. Iar fostul președinte republican al SUA nu este singurul punct nevralgic din interiorul Alianței Nord-Atlantice. Relațiile speciale ale Budapestei cu Kremlinul nu sunt privite cu încredere în multe capitale aliate, la fel cum nu toată lumea este indiferentă la repetatele șicane ale regimului Erdogan.

Planul propus de Stoltenberg nu se rezumă, însă, doar la o componentă financiară. NATO, ca instrument multinațional, ar urma să preia o parte din activitatea de coordonare a Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei, așa-numitul Grup Ramstein, care administrează livrările de arme către Ucraina, condus în prezent de Statele Unite. Organizația și-ar putea înființa propria misiune pentru Ucraina, deși există rezerve puternice cu privire la prezența militară aliată în interiorul țării, opțiune pe care mai multe guverne, inclusiv cel federal de la Berlin, au contestat-o frecvent.

NATO împlinește mâine 75 de ani, România este membru de 20

Șefii diplomațiilor din cele 32 de state aliate se întâlnesc astăzi și mâine la Bruxelles pentru a pregăti summitul aniversar NATO din iulie de la Washington. Joi, 4 aprilie, se împlinesc 75 de ani de la înființarea pactului transatlantic de securitate. Acesta a luat naștere prin semnarea, în capitala Statelor Unite, a Tratatului Atlanticului de Nord. Fondatorii organizației au fost Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Statele Unite și Țările de Jos. În anii ce au urmat, alte 20 țări s-au alăturat Alianței.

România este membru NATO din urmă cu 20 de ani. Pe 29 martie 2004 au fost depuse, la Washington, documentele oficiale de aderare iar după câteva zile, pe 2 aprilie, a avut loc ridicarea drapelului României în curtea sediului Alianței, de la Bruxelles. Cel mai recent steag a fost arborat, chiar luni, 1 aprilie 2024 - cel al Suediei.

Sprijin pentru Ucraina ”mai eficient, previzibil și durabil”

Șefii diplomațiilor din țările NATO vor discuta cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba despre sprijinul suplimentar pentru contracararea războiului de agresiune dus de Rusia. Până în prezent, Alianța s-a limitat la furnizarea de materiale neletale Ucrainei, temându-se de o posibilă escaladare a tensiunilor cu Rusia. Livrările de arme către Kiev se fac în prezent în baza unor înțelegeri bilaterale. UE finanțează, și ea, livrări de arme.

Diplomați consultați de mai multe instituții media vorbesc despre un curent de opinie din ce în ce mai larg îmbrățișat în cancelariile țărilor NATO privind nevoia unui ajutor militar oferit Ucrainei pe termen lung, pe o bază mai durabilă. Sursele citate mai remarcă însă și faptul că discuțiile cu privire la fondul NATO pentru nevoile militare ale Kievului sunt încă într-un stadiu incipient.

Nu este clar dacă toate statele membre vor fi de acord cu suma propusă, nici de unde ar urma să provină acești bani. Fiecare membru ar putea, de exemplu, să contribuie în funcție de produsul său intern brut. Toate deciziile NATO se iau prin consens între cei 32 de membri ai alianței. De altfel, la reuniunea de astăzi și mâine, secretarul general Stoltenberg le va prezenta, abia, miniștrilor de Externe propunerea sa de a face sprijinul pentru Ucraina ”mai eficient, previzibil și durabil”. O decizie finală nu va fi luată oricum la acest nivel.

Succesiunea lui Stoltenberg

Este de așteptat ca miniștrii să discute și despre cine îi va urma lui Stoltenberg la șefia organizației. Surse diplomatice susțin că miniștrii ar fi trebuit să cadă acum de acord privind susținerea premierului olandez Mark Rutte, care se bucură de suportul a 90% dintre membri.

Candidatura anunțată de președintele României, Klaus Iohannis, a complicat puțin lucrurile. Iohannis a mizat pe sprijinul țărilor de pe flancul estic al Alianței, care consideră că funcția de secretar general ar trebui să revină unei țări din regiune, atât din cauza amenințării ruse pe care Vestul a ignorat-o ani la rând în ciuda semnalelor insistente venite dinspre partenerii răsăriteni, cât și pentru echilibrul geopolitic din interiorul NATO.

Bulgaria și Ungaria s-au pronunțat în favoarea actualului șef al statului român. Lor li s-ar putea alătura Turcia, care - asemeni Ungariei, de altfel - are relații reci cu Țările de Jos. Dintre est-europeni, însă, Estonia și Lituania au făcut public că sunt de partea lui Rutte, argumentând cu atitudinea mai energică a acestuia împotriva Rusiei.

Recent, chiar Statele Unite au transmis un mesaj asemănător: ”Poziţia SUA este că îl susţinem pe deplin pe Mark Rutte ca viitor secretar general, dar avem cel mai mare respect şi pentru prietenul nostru, preşedintele Iohannis”, a declarat, marți, Julianne Smith, ambasadoarea americană la NATO. ”Continuăm să dezbatem cu privire la calificările acestor doi lideri foarte impresionanţi în cadrul Alianţei (...) până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei”, a completat oficialul american.

Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg administrează NATO de la 1 octombrie 2014. A avut două mandate întregi, ultimul fiind prelungit de două ori, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, până la finalul lunii septembrie a acestui an