Politica Rusiei între pragmatism şi oportunism

La începutul lunii august, ambasadorul Rusiei în Iran, Levan Djagarian, a vorbit în termeni deosebit de frumoşi despre organizaţia palestiniană Hamas. În opinia sa, Hamas nu este o organizaţie teroristă, ci mai degrabă o mişcare naţională şi una dintre forţele politice ale palestinienilor. Vorbele au fost rostite la Teheran în prezenţa reprezentantului Hamas Khaled Kaddoumi. Acesta le-a auzit chiar înaintea publicului arab căruia îi erau, de fapt, adresate. Fiindcă dovezile de solidaritate cu palestinienii sau cu liderii islamişti ai acestora atrag capital politic.  

În august 2016, ministrul-adjunct al Afacerilor Externe, Mihail Bogdanov, s-a întâlnit la Doha (Qatar) cu Khaled Mashal, unul dintre principalii lideri Hamas. Oficial, convorbirile au vizat mai ales procesul de pace din Orientul Apropiat. Alte detalii nu au fost făcute publice. Cu toate acestea, însăşi întâlnirea dintre cei doi a avut valoarea unui mesaj puternic. Cu un an înainte, Mashal purtase convorbiri cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.

"Moscova - una dintre cele mai însemnate capitale ale lumii"

Noua întâlnire, atent orchestrată, a fost convenabilă pentru ambele părţi. Organizaţia Hamas se consideră reevaluată în plan internaţional, iar liderii acesteia speră la sprijin politic concret. "Apropierea Rusiei de Hamas atestă faptul că organizaţia palestiniană se bazează pe una dintre cele mai însemnate capitale ale lumii pentru a se apăra de SUA şi de atacurile Israelului", a afirmat după întâlnire consilierul diplomatic al Autorităţii Palestiniene în Gaza, Taysir Muhaisen.

Însă şi Moscova ar avea de profitat, a declarat Muhaisen. Rusia consideră Hamas un partener important când vine vorba de influenţa asupra palestinienilor. Şi a mai contat încă un aspect, a afirmat Muhaisen: "Pare că preşedintele Vladimir Putin vrea să reînfiinţeze, măcar parţial, imperiul sovietic şi consideră că palestinienii şi Hamas sunt o portiţă către Orientul Apropiat." Astfel, spre deosebire de Uniunea Europeană şi SUA, Moscova nu consideră Hamas o organizaţie teroristă.

Politica Rusiei

Conform unui studiu al think-tank-ului american "RAND Corporation", în politica sa externă, Rusia face uz mai puţin de autoconstrângeri comparativ cu occidentul. Faptul acesta îi permite un curs flexibil condus de un "pragmatism pe termen scurt" ce poate fi calificat mai degrabă drept "oportunism". În plus, ruşilor le lipseşte forţa economică şi militară pentru a putea urma o strategie pe termen lung. În consecinţă ţara se bazează pe oportunităţi politice când acestea i se oferă.   

Aparent Rusia urmează acelaşi curs şi în relaţia cu Hamas. Spre deosebire de occident, Moscova nu păstrează distanţa politică de această organizaţie palestiniană. "Dacă Rusia îşi îmbunătăţeşte relaţia cu Hamas, va avea acces şi la celelalte mişcări islamiste", declară politologul Abdul Sattar Qassem de la Universitatea Nablus pe portalul online "al-Monitor". Declaraţiile ambasadorului Federaţiei Ruse în Iran nu au surprins, mai spune Sattar Qassem. Politologul consideră că a fost vorba despre o invitaţie indirectă, adresată organizaţiei Hamas, de a completa axa anti-Israel şiită, condusă de Teheran. Faptul că Hamas este o organizație sunită pare a nu conta în această ecuație.    

Presiuni asupra Israelului

Pe lângă cooperarea militară cu Iranul, alianţa cu Hamas este pentru Rusia o şansă de a-şi spori semnificativ influenţa politică în regiune. Printr-o relaţie strânsă cu Rusia, organizaţia palestiniană care se auto-definește, în esenţă, prin rezistenţa armată contra Israelului, şi-ar consolida poziţia. În sens invers, Rusia ar căpăta greutate în faţa Israelului şi, în mod indirect, în faţa SUA. La mijlocul lunii iunie ambasadorul Rusiei în Israel,  Alexander Shein, declara că ţara sa nu consideră Hezbollah şi Hamas organizaţii teroriste.

Noua relaţie cu Hamas confirmă intenţia Moscovei de a-şi continua cursul şi pe viitor. Oricâte dificultăţi ar avea Rusia în raporturile cu Iranul în operaţiunile comune din Siria, cele două ţări exercită împreună cu organizaţia libaneză teroristă Hezbollah o presiune foarte mare asupra Israelului.   

Rusia ca mediator?

La aceste presiuni Israelul a reacţionat, până acum, numai cu mijloace diplomatice. Recent premierul Benjamin Netanyahu a purtat convorbiri cu preşedintele Vladimir Putin la Soci. A fost cea de-a şasea întâlnire a celor doi politicieni de la debutul conflictului din Siria. Netanyahu a avertizat în privinţa consecinţelor prezenţei militare iraniene în preajma Israelului. Dacă Teheranul şi-ar mobiliza trupe pe masivul Golan, Israelul ar fi în primejdie. O astfel de situaţie ar putea antrena în război întreaga regiune, a mai adăugat el. 

Prin accentuarea bunelor relaţii cu Hamas, Rusia pare a dori să se erijeze în mediatorul unui conflict din care este şi parte, în acelaşi timp. Un rol pentru care aşteaptă să fie recompensată politic. Deocamdată nu se ştie cum.

Autor: Kersten Knipp / Claudia Ştefan