Despre ce negociază Kievul şi Moscova

Războiul rus împotriva Ucrainei a intrat în a patra săptămână. Pe lângă informaţiile despre lupte şi victime, există şi relatări despre negocierile dintre Moscova şi Kiev. După câteva întâlniri în Belarus, participanţii la negocieri discută acum prin suport video. Deocamdată fără niciun rezultat. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că Rusia nu va renunţa la "planul" său până când Kievul nu îndeplineşte cerinţele principale: "demilitarizare", "denazificare", ca şi "un statut neutru pentru Ucraina". Înainte, Moscova mai solicitase recunoaşterea Crimeei ca făcând parte din Rusia şi a independenţei "republicilor populare" din Doneţk şi Lugansk. La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenskia semnalizat că ar putea renunţa la aderarea la NATO.

În vreme ce puţine informaţii din rundele de negocieri ajung la presă, un articol publicat în această săptămână de "Financial Times" a stârnit mult interes. Ar exista "un progres substanţial" în negocieri, s-ar discuta deja despre un plan cu 15 puncte. Kievul ar accepta să renunţe la statutul de membru NATO şi nu va găzdui nicio bază militară străină pe teritoriul Ucrainei. Pentru a se asigura faţă de Rusia, Kievul ar dori să primească garanţii de securitate din partea SUA, Marii Britanii şi a Turciei. Reprezentanţii ucraineni spun că este nevoie de angajamente ferme în acest sens.

Compromisul acceptat de Kiev: neutralitate în loc de NATO

Aliona Hetmanciuk, care conduce institutul New Europe din Kiev, consideră că situaţia este "absurdă": "Mai întâi este nevoie de un armistiţiu şi apoi pot avea loc negocieri concrete. Astăzi situaţia se prezintă în felul următor: cu cât mai intensive sunt negocierile, cu atât mai mult se trage în oameni".

Hetmanciuk descrie disponibilitatea Ucrainei de a accepta statutul de neutralitate ca fiind cel mai mare compromis: "Nu doar pentru că aderarea la NATO este unul din scopurile prevăzute în Constituţie, ci şi pentru că este susţinută de o majoritate fără precedent". Oferta este condiţionată de garanţii de securitate care înlocuiesc practic Articoul 5 din Acordul Alianţei Nord-Atlantice. O astfel de idee este "destul de iluzorie", întrucât nu există nicio disponibilitate a statelor NATO pentru a oferi astfel de garanţii Ucrainei. Este greu de crezut că Rusia va accepta această condiţionare. Experta mai consideră că recunoaşterea Crimeei şi a "republicilor populare" din regiunea Donbas ar reprezenta "o capitulare completă".

Analista nu crede că negocierile vor avea succes, dar este convinsă că ele sunt necesare pentru "a îmbunătăţi situaţia umanitară şi pentru a arăta lumii că Ucraina este dispusă să accepte anumite compromisuri".

Moscova: Înlăturarea lui Zelenski nu mai este de actualitate

În negocierile cu Ucraina, în care s-a vorbit şi despre coridoarele umanitare, "încep discuţiile despre aspecte fundamentale", spune Andrei Kortunov, directorul Consiliului Rus pentru Politici Externe (RSMD). În chestiuni concrete, el identifică "o anumită dinamică" în solicitările părţii ruse. "Au existat declaraţii potrivit cărora "denazificarea" ar duce la un nou început al proiectului statal al Ucrainei, eventuale noi alegeri, îndepărtarea dreptei naţionaliste din arena politică", spune Kortunov. "Acum există o agendă redusă. Nu se mai vorbeşte despre înlăturarea lui Zelenski."

Principalelel solicitări ale Moscovei vizează aderarea Ucrainei la NATO, ca şi colaborarea cu Alianţa, spune Kortunov. În privinţa recunoaşterii independenţei republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, decizia ar putea suferi amânare. Retragerea trupelor din zonele ocupate după începerea războiului este, în opinia expertului rus, posibilă. 

Nicio garanţie de securitate certificată

Robert Brinkley, fost ambasador al Marii Britanii în Ucraina, nu se aşteaptă ca negocierile dintre Moscova şi Kiev să aibă rezultate în viitorul apropiat. Situaţia s-ar putea schimba dacă "ambele părţi ar dovedi că sunt pregătite pentru un compromis". Negociatorii vor continuă să încerce "să îşi îmbunătăţească poziţiile la sol". Întrebat dacă Marea Britanie va oferi garanţii de securitate Ucrainei, Brinkley a refuzat un răspuns direct. El a amintit însă de experienţele negative ale Ucrainei cu Memorandumul de la Budapesta, din 1994, când forţele nucleare Rusia, SUA şi Marea Britanie s-au angajat să respecte suveranitatea şi graniţele statele ale Ucrainei, în schimbul renunţării la armele atomice pe care Kievul le moştenise de la URSS. "Respectivul document nu a oferit niciun fel de garanţii, aşa încât cred că Ucraina va analiza foarte atent" prevederile unui nou acord, a mai declarat Brinkley.

Fostul diplomat britanic a mai amintit şi de decizia NATO de a nu trimite trupe în Ucraina şi de a nu pune la dispoziţie avioane de luptă, care să impună închiderea spaţiului aerian deasupra Ucrainei, solicitare intens repetată de liderii de la Kiev.

Putin: Subterfugii pentru a câştiga timp?

Fostul coleg al lui Brinkley, ex-ambasadorul Republicii Federale la Kiev, Hans-Jürgen Heimsoeth, estimează că un prim rezultat concret al negocierilor se va contura de abia în câteva săptămâni. Ambele tabere continuă discuţiile "din motive clare de PR", dar dezacordurile persistă. În vreme ce reprezentanţii Rusiei nu semnalizează disponibilitate pentru un compromis, Ucraina este mai deschisă în chestiunea neutralităţii şi a găzduirii bazelor militare străine.

Publicistul Winfried Schneider-Deters, care a trăit multă vreme în Ucraina, este singurul dintre experţii întrebaţicare consideră că negocierile sunt doar "fumigene". "Sunt subterfugiile lui Putin. El vrea să dea impresia occidentului că se prefigurează pacea la orizont, pentru ca vestul să renunţe la livrarea de arme către Ucraina", explică expertul. "Este şi o manevră pentru a câştiga timp. După eşecul lamentabil al primei ofensive, terbuie să îşi adune forţele pentru un nou val de atacuri".

Putin vizează o "soluţie militară", spune Schneider-Deters. Dar şi Kievul are nevoie de aceste negocieri "pentru a se reorganiza şi pentru a-i instrui pe noii voluntari". Ucraina nu ar trebui să se bazeze pe garanţii de securitate, crede Schneider-Deters, care aminteşte la rândul său de Memorandumul de la Budapesta. Deşi occidentul nu va lupta în Ucraina, el ar putea "livra arme în mod repetat". Prognoza lui: războiul "va mai dura foarte mult".