Festivalul Enescu 2019: Cealaltă faţă a României
27 august 2019Urmăresc Festivalul Enescu de multă vreme şi constat cu enormă bucurie că nu numai că supravieţuieşte - ceea ce în sine e uimitor, ţinând cont de numeroasele ostacole pe care le are de înfruntat - dar se dezvoltă, se extinde, creşte în importanţă şi nivel, tot mai puternic ancorat în viaţa culturală românească, în tradiţiile şi spiritualitatea acestei ţări. Şi mai aşteaptă încă acea sală de concert, încăpătoare şi modern utilată tehnic, promisă de mai toate guvernele care s-au perindat la conducerea ţării după 1989.
Festivalul a avut, ce-i drept, constant de luptat nu doar cu piedici, cu surzenia şi miopia unora din factorii de decizie ai României, dar a avut şi mare noroc. Norocul de a fi susţinut şi propulsat de mari iubitori de cultură şi de artă, de muzică bineînţeles şi, nu în ultimul rând, de iubitori ai muzicii lui Enescu. Este şi cazul noului director artistic al festivalului, un mare dirijor cu un palmares impresionant şi, totodată, un mare admirator al universului muzical enescian - Vladimir Jurowski. Şi este desigur cazul celui care din umbră, cu modestia care-l caracterizează, dar cu tot atâta tenacitate şi determinare, conduce destinele festivalului de prin anii 1990, resuscitându-l în calitate de director executiv - Mihai Constantinescu.
Şi în acest an, organizatorii au reuşit să aducă pe scenele bucureştene şi în multe oraşe din ţară ansambluri şi solişti dintre cei mai apreciaţi, între care unii în premieră, cum ar fi actriţa Marion Cotillard, pianista Mitsuko Uchida sau dirijorul şef al Filarmonicii berlineze, Kirill Petrenko.
Ediţia 2019 va fi totodată cea mai extinsă din istoria festivalului, însumând mai multe concerte la nivel naţional decât în ediţiile precedente, şi, o noutate absolută, depăşind cu mult graniţele ţării. În perioada 31 august – 22 sepembrie vor avea loc în paralel cu cele din România şi o serie de evenimente de top în cinci alte ţări, mai precis în oraşele Berlin, Dresda, Florenţa, Liège, Chişinău, Toronto şi Vaughan. Capodopera enesciană, Simfonia a III-a, va fi interpretată chiar de două ori în afara României, atât la Berlin, cât şi la Florenţa de ansambluri prestigioase: Orchestra şi Corul Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta dirijorului Fabio Luisi, şi Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Berlin, cu al său dirijor şef şi director muzical, Vladimir Jurowski.
Jurowski este, după cum spuneam, un mare admirator al muzicii lui Enescu, pe care a promovat-o şi o promovează în continuare cu mare succes. Concertul pe care îl va dirija, pe 22 septembrie la Berlin, mai are în program pe lângă impunătoarea lucrare enesciană şi Concertul pentru vioară şi orchestră semnat de Benjamin Britten, având-o ca solistă pe virtuoasa violonistă germană Arabella Steinbacher. "De fapt", îmi spunea recent cu un zâmbet discret Mihai Constantinescu, "astfel internaţionalizăm Festivalul Internaţional Enescu".
Manifestarea consacrată compozitorului de excepţie român, George Enescu, va reuni peste 2.500 dintre cei mai buni muzicieni din 50 de ţări, care vor susţine peste 80 de concerte şi recitaluri.
Ediţia care debutează cu o orchestră de vârf la nivel mondial – Berliner Philharmoniker, cu Rapsodia Nr. 2 de Enescu şi Simfonia a IX-a de Beethoven – mai oferă şi alte premiere. Remarcabilă şi curajoasă mi se pare secţiunea dedicată celor mici, în parteneriat cu Opera Comică pentru Copii din Bucureşti. Apoi – şi acesta este şi un merit al noului director artistic Vladimir Jurowski, muzica contemporană, a „Secolului 21”, continuă să ia amploare de la o ediţie la alta. Se păstrează ca piloni centrali ai evenimentului şi celelalte secţiuni consacrate: „Mari orchestre ale lumii”, mult îndrăgitele „Concerte de la miezul nopţii”, de la Ateneul Român, edificiu etalon al vieţii muzicale româneşti, şi „Recitalurile şi concertele camerale”.
O altă premieră este programul „Mozart Week in Residence”, adus la Bucureşti de tenorul Rolando Villazon, directorul artistic al „Mozartwoche” (Săptămâna Mozart) de la Salzburg. De menţionat ar mai fi, desigur, şi obişnuitele concerte din „Piaţa Festivalului”, la care îşi dau concursul şi mulţi tineri interpreţi, elevi şi studenţi, apoi expoziţiile şi alte evenimente culturale, care se vor desfăşura sub egida Festivalului Enescu. Un loc aparte îl ocupă programul naţional "Cantus Mundi", cu peste 250 concerte și recitaluri, prezentate în parcuri, muzee, centre comerciale și clădiri de birouri din toate colțurile Bucureștiului.
Agenda festivalului şi multe detalii le găsiţi nu doar pe site-ul www.festivalenescu.ro, ci şi prin intermediul aplicaţiei pentru telefoanele mobile "Enescu Experience".
Un festival care, iată, şi-a câştigat cu timpul un loc solid, binemeritat şi binevenit, extrem de necesar aş zice chiar în viaţa culturală românească, fără de care, cu siguranţă, am fi mai săraci. Care, de ce să nu o spunem, prezintă şi o altă faţă a României: una frumoasă, demnă, născută dintr-o bogată spritualitate, în care conştiinţa de sine se îngemănează cu iubirea şi respectul pentru valoare, pentru bine şi pentru frumos. Fie ca motto-ul ediţiei, "Lumea în armonie", să devină un stimul pentru o societate profund scindată, confuză şi traumatizată.