Fanii contestă supercomercializarea fotbalului german

Deasupra orașului Dortmund, orizontul este dominat de uriașa literă galbenă „U”, așezată deasupra clădirii care a găzduit cândva fabrica de bere „Dortmunder Union”. Sâmbătă, 8 aprilie 2023, „Dortmunder Union” a avut un alt sens: suporterii echipelor de fotbal Borussia Dortmund și Union Berlin s-au unit într-un protest comun împotriva Ligii Germane de Fotbal (DFL).

Pe uriașul banner galben-negru afișat la începutul celei de-a doua reprize a meciului dintre cele două echipe în fața peluzei sud (așa-numitul „Zid Galben”, galeria Borussiei) scrie „Nu investitorilor din DFL!”. Zeci de mesaje similare au răsărit simultan din întreaga tribună, unele mai politicoase, altele mai puțin. „Opriți nebunia cu marketingul!”, a fost răspunsul venit de vis-a-vis, din sectorul alb-roșu, al suporterilor berlinezi.

A fost un protest coordonat la nivel național al suporterilor germani de fotbal față de cele mai recente planuri ale DFL de a stimula investițiile în primele două eșaloane ale fotbalului profesionist federal, Bundesliga și Bundesliga 2. Aceasta ar permite cluburilor germane să concureze mai bine la nivel internațional, spun conducătorii fotbalului. Suporterii se tem, însă, că ar fi doar încă un pas în direcţia supercomercializării sportului lor preferat.

Alte ligi, alte sume

Bundesliga a rămas cu mult în urma Premier League, competiția de top a fotbalului englez, în ce privește banii atrași din drepturile de difuzare. Acordul privind transmisiunile internaționale obținut de diriguitorii fotbalului din Anglia este de 6,3 miliarde de euro, între 2022 și 2025. În Germania, suma este de doar 170 de milioane de euro pe an.

Chiar luna trecută, înfrângerea Borussiei Dortmund în Liga Campionilor în fața echipei din Premier League Chelsea, un club care a cheltuit în acest sezon mai mult (611,5 milioane de euro) decât întreaga Bundesliga la un loc (555 de milioane de euro), a demonstrat prăpastia financiară dintre cei două ligi.

Sub conducerea noului președinte al consiliului de supraveghere al Ligii Germane de Fotbal, Hans-Joachim Watzke, și a directorilor executivi interimari Oliver Leki și Axel Hellmann, DFL își propune să vândă acțiuni din drepturile de difuzare către investitori.

Miliarde din transmisiunile meciurilor

Conform acestor planuri, despre care presa germană a scris în premieră în februarie, dar la care s-a lucrat de câțiva ani în grupul pentru scenarii al DFL, intenția este de a crea o companie care va administra și vinde intern și internațional drepturile de difuzare ale ligii.

Între 12,5% și 20% din participațiile acestei companii, care va fi numită DFL Media GmbH & Co KGaA, vor fi achiziționate de investitori externi, pe perioade de 20, 25 sau 30 de ani. Aceștia vor obține implicit și o cotă corespunzătoare din veniturile viitoare. Prin aceasta, DFL speră să strângă imediat între 1,8 și 3 miliarde de euro, capital despre care spune că va fi investit în mare parte în infrastructura cluburilor, cum ar fi academii de tineret, stadioane și digitalizare. O altă cotă, mai redusă, urmează să fie distribuită direct cluburilor.

„Trebuie să investim în viitorul nostru acum”, este de părere Rüdiger Fritsch, președintele actualului lider al diviziei secunde, Bundesliga 2, SV Darmstadt, și membru al consiliului de supraveghere al DFL, într-un interviu recent pentru revista Kicker. „Ne confruntăm cu piețe media în schimbare, la fel se schimbă și comportamentul utilizatorilor iar ligile rivale investesc deja pe termen lung. Premier League ne-a lăsat deja mult în urmă și, dacă nu facem ceva, Spania, Italia și Franța ne vor depăși și ele, deoarece nu au o regulă care să le împiedice să poată face bani în alte moduri.”

Regula „50+1”

Planurile DFL preconizează să lase neatinsă regula de proprietate „50+1” a fotbalului german, care permite cluburilor să păstreze jumătate din acțiuni plus un vot, în așa fel încât controlul să nu ajungă în mâna unor investitori privați. Acțiunile la care investitorii ar urma să obțină acces ar fi exclusiv în noua companie a ligii, nu și de la cluburile în sine, ale căror echipe profesioniste de fotbal vor continua să fie controlate în majoritate de cluburile-mamă și de membrii acestora.

Apărătorii acestui principiu susțin că regula „50+1” ajută la menținerea unui control de natură relativ democratică și favorabilă suporterilor asupra fotbalului german, prevenind preluări de către oligarhi și chiar anumite țări, cum s-a întâmplat deja în Premier League. Adversarii, dimpotrivă, critică măsura care ar descuraja investițiile pe scară largă în fotbalul german și spun că măsura ar putea fi chiar în contradicție cu legislația germană sau europeană, prin restrângerea artificială a pieței libere. Autoritatea federală de reglementare a concurenței din Germania, Bundeskartellamt, a constatat recent că regula „50+1” este „neproblematică”. DFL s-a angajat să respecte regula în principiu, fără alte derogări în afara celor deja existente. În acest moment, există excepții la VfL Wolfsburg și Bayer Leverkusen, cluburi care vor trebui să îndeplinească anumite cerințe suplimentare, cum ar fi reprezentarea membrilor în consiliile de administrație și echilibru în bilanţurile contabile. De o a treia scutire beneficia echipa TSG Hoffenheim, dar filantropul Dietmar Hopp, proprietarul clubului, a anunțat recent că va renunța la dreptul majoritar de vot.

Deocamdată nu este limpede ce se va întâmpla în cazul controversat al formației RB Leipzig, susținută de Red Bull.

Cine sunt potențialii investitori?

Pentru a nu afecta regula „50+1”, DFL a fost nevoit să improvizeze un plan B de atragere a investițiilor în ligă prin intermediul acestei noi companii dedicate drepturilor de difuzare. Se pare, însă, că șefii ligii s-au înșelat când au crezut că fanii, bine organizați și informați și, de regulă, extrem de critici, vor fi de acord cu un asemenea compromis. Grupurile de suporteri s-au declarat îngrijorate de identitatea potențialilor investitori.

Potrivit săptămânalului german Sportbild, DFL a distribuit săptămâna trecută un memorandum de 110 de pagini cu informații în limba engleză către șase potențiali investitori: CVC, EQT, KKR, Advent, Blackstone și Bridgepoint.

Dintre aceștia, fondul american KKR este cumva cunoscut fanilor Bundesliga: a fost o vreme acționar minoritar la echipa Hertha Berlin. În plus, deține și o participație de 35% la editura Axel Springer, proprietarul mai multor ziare importante din Germania.

Și CVC este un fond de investiții fondat în SUA, dar cu sediul în Luxemburg. A deținut o acțiune de control în Formula 1, timp de 12 ani, între 2006 și 2017, cu rezultate mixte, și are, de asemenea, participații la veniturile obținute din drepturi de difuzare în Ligue 1 din Franța și La Liga spaniolă (unde, însă, Real Madrid și Barcelona au contestat înțelegerea, din care nu fac parte).

Ce ar putea putea dori în schimb un investitor?

Indiferent cine va intra în parteneriat cu DFL, fanii sunt îngrijorați de concesiile care i-ar putea fi făcute și de influența pe care și-ar dori-o în DFL în schimbul investiției.

„Deschiderea către investitori, în special către fondurile de capital privat care urmăresc profitul maxim, poate atrage dreptul acestora de a-și folosi influența împotriva intereselor fanilor și ale publicului de stadion”, este de părere Jan van Leeuwen, care face parte din consiliul de administrație al asociației fanilor Borussiei Dortmund.

În memoriul său, DFL a enumerat 13 „măsuri de susținere” care ar putea ajuta la stimularea strategiei de marketing a ligii, inclusiv o nouă platformă de streaming online, panouri de publicitate și alte forme de profit virtual sau diverse angajamente în străinătate pentru cluburi.

Președintele consiliului de supraveghere al DFL, Watzke, a ținut să precizeze recent, pentru Süddeutsche Zeitung, că orice investitor ar veni, acesta „nu ar avea nicio influență asupra deciziilor sportive, cum ar fi orele de start sau ceva de genul acesta”. Dar fanii nu se lasă convinși: „În viitor, meciurile de top ar putea fi jucate la 22:30, ora Germaniei, în beneficiul unei audiențe americane de prime-time, așa cum este deja cazul în Spania, sau chiar în străinătate, dacă ajută la deschiderea de noi fluxuri de venituri pentru investitor”, a apreciat Claas Schneider, purtătorul de cuvânt al Südtribüne Dortmund, un grup umbrelă reunind 31 de fan-cluburi BVB, grupări de susținători ultras și aproximativ 4.000 de suporteri individuali. „Nu este clar nici cum exact angajamentul unui investitor ar trebui să crească competitivitatea ligii. Dacă distribuirea veniturilor suplimentare este ponderată în favoarea cluburilor care sunt deja cele mai puternice, pentru a le ajuta să concureze în competițiile europene, ar rezulta o cimentare a inegalităților existente. Ar fi mult mai dificil pentru cluburile mai mici să reducă diferența”.

„Nu vrem fotbal ca în Anglia”

Unul dintre acele cluburi mai mici este FC St. Pauli, ai cărui suporteri au organizat un marș de protest și o demonstrație față de planurile DFL, înainte de recentul lor meci din divizia a doua împotriva lui Jahn Regensburg. „Nimeni nu investește atât de mulți bani în nimic fără ceva în schimb”, au transmis fanii echipei din Hamburg, într-un comunicat. Planurile DFL „ar putea avea consecințe de mare anvergură pentru fotbalul profesionist din Germania. În special cluburile din jumătatea inferioară a Bundesliga sau din Bundesliga 2 vor fi negativ afectate. Nu vrem fotbal ca în Anglia, unde fanii sunt doar decor pentru un sport controlat de investitori".

Această poziție a fost articulată de președintele St. Pauli, Oke Göttlich, pentru postul de televiziune NDR: clubul pe care îl reprezintă ar putea lua în considerare discuții cu un investitor doar „dacă ar fi absolut clar ce se va întâmpla cu banii, că aceștia nu ar fi distribuiți inechitabil, cum se întâmplă acum, și că nu ar distruge și mai mult competiția”.

„Cu cât clubul este mai mic, cu atât veniturile din transmisiuni sunt mai importante”

Președintele echipei Darmstadt, Rüdiger Fritsch, singurul reprezentant al diviziei secunde în grupul de lucru „Scenarii de viitor” al DFL, a declarat revistei Kicker că și cluburile mai mici precum cel pe care îl conduce sau St. Pauli ar beneficia de fapt de apariția unui investitor în ligă.

„Cu cât clubul este mai mic, cu atât veniturile din difuzări venite de la DFL sunt mai importante pentru bugetul anual. Investiția în infrastructura viitoare, cum ar fi internetul 5G în stadioane sau panouri de publicitate virtuale care pot afișa diferite reclame pe diferite piețe TV străine, nu este posibilă pentru cluburile din a doua divizie fără capital suplimentar. Chiar și unele cluburi din prima divizie ar avea probleme”, a comentat Fritsch. Acesta crede chiar că un partener al ligii ar acționa și ca protecție suplimentară pentru respectarea regulii „50+1” la nivelul cluburilor, prevenind astfel o capcană care ar permite celui mai bogat investitor să preia controlul. Fritsch a respins temerile față de o distribuire incorectă a veniturilor suplimentare, care ar exacerba inegalitățile dintre competitori sau ar duce la evoluții neprietenoase pentru fani: „Vorbim doar despre investiții minoritare, iar deciziile cheie, cum ar fi orele de start, vor rămâne la DFL”.

Care sunt alternativele?

În timpul așa-numitului „Klassiker” de săptămâna trecută, derby-ul Bundesligii dintre Borussia Dortmund și Bayern Munchen, suporterii ambelor echipe au afișat bannere care descriu strategia DFL pentru viitorul jocului ca o „vânzare către investitori” mai degrabă decât „soluție durabilă”.

Asemenea soluții alternative durabile au fost incluse în propunerile prezentate ligii de grupurile de fani în 2020 și s-au concentrat pe o redistribuire mai echitabilă a veniturilor din difuzare, un fair-play financiar mai eficient, introducerea unui plafon salarial și chiar extinderea regulii „50+1” la alte ligi europene.

Actualele planuri ale DFL, pe de altă parte, „par o încercare de a genera capital proaspăt, în vreme ce protecția culturii noastre fotbalistice și a mecanismelor pentru un fotbal durabil și orientat spre viitor joacă un rol secundar, în detrimentul creșterii veniturilor pe termen scurt”, potrivit lui Conny Dietz, care face parte din consiliul suporterilor Borussiei Dortmund.

Ce urmează?

Încrezători în capacitatea lor de a schimba lucrurile, în urma victoriilor anterioare în probleme precum meciurile de luni seara, regula „50+1”, prețurile biletelor sau structura peluzelor, protestele fanilor germani vor continua. Dar nici DFL nu vrea să renunțe la planurile sale.

Cei șase potențiali investitori au fost analizați și au loc discuții individuale cu reprezentanții tuturor celor 36 de cluburi. În ciuda avertismentului dat de reprezentantul lui St. Pauli, Göttlich, că majoritatea de două treimi necesară pentru a continua procesul va fi „foarte dificil de obținut în actuala conjunctură”, DFL speră să realizeze exact acest lucru la o adunare generală extraordinară planificată pentru sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai și chiar să încheie procesul până la sfârșitul lunii iunie.

În calitate de director executiv al Borussiei Dortmund, Hans-Joachim Watzke a văzut pe viu mesajele afișate sâmbătă pe stadionul echipei sale. Și va fi înțeles exact ceea ce cred fanii despre planurile DFL. Dar pare hotărât să continue și susține că „peste 50% din drum este deja în spatele nostru”.

Matt Ford este reporter și editor pentru DW Sports, specializat în fotbal european, cultura fanilor și politică sportivă.