Europenii, relativ de acord în faţa crizei

Marea întâlnire de familie a prietenilor şi vecinilor paneuropeni în Cetatea din Praga este iniţiativa preşedintelui Franţei. Emmanuel Macron a fost în cele din urmă mulţumit de reuniunea fondatoare a European Political Community (EPC): Ucrainei i s-a trimis un mesaj de unitate, unii premieri s-au întâlnit pentru prima dată în ultimii ani şi s-a încercat abordarea unor conflicte regionale în întâlniri bilaterale. "Războaiele civile sunt pentru Europa o boală a copilăriei şi, dacă fondăm această Comunitate Politică Europeană, încercăm să le depăşim."

Împreună împotriva Rusiei 

Reuniunea EPC a fost şi un triumf al artei diplomatice şi al strategiei înţelepte a organizatorilor. Ei au putut evita nesfârşite monologuri, manifestări deschise de adversitate şi preponderenţa ţărilor mari din UE. Şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a adresat un mesaj celor prezenţi la reuniune prin intermediul Internetului. "Rusia nu are decât o singură politică: război împotriva Ucrainei, împotriva Europei, împotriva lumii", a declarat el de la Kiev, rugându-i pe cei reuniţi la Praga să facă totul pentru încetarea războiului. 

Zelenski a cerut mai multe sancţiuni - în contextul în care UE tocmai a decis un al optulea pachet de sancţiuni -, mai mult ajutor militar şi garanţii de securitate până când ţara sa va deveni membră a NATO. "Va veni ziua în care răul rus va pierde", a declarat el, în aplauzele auditoriului. 

A urmat apoi discursul de deschidere al premierului albanez Edi Rama. El a prezentat omologilor europeni viziunea sa asupra Rusiei şi a crizei energetice. Anterior, el îşi publicase gândurile împreună cu premierul olandez Mark Rutte pe platforma online "Politico". "Este un fapt că agresiunea neprovocată a Rusiei ne sileşte să reanalizăm fundamentele continentului nostru şi modalităţile de apărare a democraţiei şi valorilor noastre", a declarat el. În acest sens este nevoie de un răspuns puternic, sustenabil şi unitar al europenilor, a adăugat şeful guvernului de la Tirana. 

Şi Albania se află de ani buni în sala de aşteptare a UE. De aceea, Rama a salutat noua Comunitate Politică Europeană. "Acesta este un loc în care toate statele democrate pot discuta despre grijile şi dificultăţile cu care se confruntă, căutând soluţii". Totuşi, noul format nu trebuie să aducă atingere procesului structurat de aderare pentru statele candidate la UE, a subliniat Rama. 

Liz Truss caută parteneri 

În ciuda problemelor sale de politică internă, premiera britanică Liz Truss a luat parte cu aplomb la prima ei reuniune europeană de după Brexit. A subliniat contribuţia ţării sale la apărarea Ucrainei şi a cerut europenilor mai mult sprijin militar. Ea a fost însă mai ales interesată să asigure Marii Britanii livrări de energie pentru iarna ce vine, apelând la Norvegia şi Franţa să intervină, în cazul în care va exista o penurie de curent pe insulă. 

Apariţia ei a sugerat o întoarcere cu 180 de grade în raport cu Europa. Într-o luare de poziţie a Downing Street s-a făcut iarăşi referire la "prietenii europeni" iar o întrevedere a ei cu cancelarul german, Olaf Scholz, a fost descrisă drept "foarte prietenoasă". Truss s-a declarat şi cu el dornică de colaborare în proiecte energetice. 

Şefa guvernului de la Londra s-a folosit de asemenea de o întâlnire bilaterală cu preşedintele Franţei pentru a repara relaţiile pe care ea însăşi le-a deteriorat. În vară, în timpul competiţiei interne pentru funcţia de premier, ea îl calificase pe șeful statului francez aproape drept duşman. La Praga, ea a insistat acum că Macron este, desigur, un prieten. Aceasta şi fiindcă are nevoie de ajutorul său pentru soluţionarea problemei refugiaţilor care încearcă să traverseze Canalul Mânecii în bărci pneumatice. În spiritul prieteniei regăsite, Macron şi Truss au convenit pentru anul viitor o reuniune la vârf franco-britanică.

Erdogan şi alte cazuri problematice

Un aspect important a fost la Praga posibilitatea unora de a discuta în cerc restrâns, cu ajutorul unor parteneri mai mari, despre problemele lor actuale. Astfel, cancelarul Scholz s-a întâlnit cu reprezentanţii Serbiei şi Kosovo, pentru dezamorsarea tensiunilor din relaţiile bilaterale. 

Preşedintele Macron a încercat să medieze între Armenia şi Azerbaidjan, unde sute de oameni au fost ucişi în timpul unor confruntări armate. Armenia l-a abordat şi pe preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care s-a pronunţat pentru normalizare şi bună vecinătate în regiune. 

Erdogan a elogiat înfiinţarea EPC şi schimbul de idei pe care l-a prilejuit. Totodată, el a subliniat că noul for nu poate înlocui calitatea de membru al UE şi nu poate prejudicia procesul de aderare. "Avem aşteptarea de a întări relaţiile cu UE şi de a aduce un aport la negocierile noastre de aderare", a declarat el, deşi ştie prea bine că tratativele sunt îngheţate de ani buni din pricina carenţelor guvernului său în materie de democraţie şi stat de drept. 

Situaţia este îngreunată şi de faptul că Ankara îşi ameninţă şi provoacă în permanenţă vecinii greci. Se zvoneşte că premierul elen Kyriakos Mitsotakis ar fi părăsit sala când Erdogan şi-a început discursul. Ulterior, în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele Turciei a răspuns în termenii următori la întrebarea dacă are de gând să atace Grecia: "Noi nu discutăm doar despre Grecia, ci despre orice ţară care vrea să ne atace: vom veni în toiul nopţii!" O declaraţie extrem de agresivă, nepotrivită cu armonioasa reuniune de familie de la Praga. 

Şi în privinţa raporturilor cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, Erdogan a făcut notă discordantă. Astăzi el are planificată o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin, care împlineşte 70 de ani. Erdogan şi-a reiterat de asemenea convingerea că orice pace trebuie întemeiată pe "lipsa perdanţilor". Dar după mai bine de şapte luni de război, mai nimeni nu-i împărtăşeşte viziunea. 

De asemenea, preşedintele turc îngreunează în continuare aderarea Suediei la NATO, fiindcă " pe străzile Suediei demonstrează terorişti, care sunt reprezentaţi şi în Parlamentul Suediei" - cu referinţă la organizaţiile kurde existente în ţara scandinavă. 

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care va fi peste o jumătate de an gazda următoarei reuniuni a EPC, a declarat la rândul ei: "Aceasta este o călătorie în comun. Comunitatea Politică Europeană acţionează împreună pentru asigurarea păcii, respectarea dreptului internaţional şi securitatea graniţelor."