Ce se întâmplă în PPE?

Un lucru este cert: componenţa Parlamentului European, destul de colorată astăzi deja, când numără opt fracţiuni sau grupuri, va deveni şi mai eterogenă după alegerile europarlamentare din mai 2019. În numeroase părţi ale Europei partidele populiste devin mai puternice iar partidele populare clasice se diminuează. În acest moment, fracţiunea creştin-democrată PPE, numărând 218 din totalul de 750 de deputaţi, este încă cea mai numeroasă la Strasbourg. Dar aceasta s-ar putea schimba, fiindcă fracţiunea are probleme tot mai mari cu cei 12 deputaţi naţionalişti ai partidului FIDESZ din Ungaria.

După ce parlamentul, inclusiv aproximativ 100 de deputaţi ai PPE, au cerut deschiderea unei proceduri de sancţionare împotriva Ungariei din cauza unor deficite la capitolul stat de drept, tabăra conservatoare este divizată. Liderul PPE, Manfred Weber,  membru al formaţiunii conservatoare bavareze CSU, nu se poate încă decide să-i excludă pe deputaţii FIDESZ din grupul pe care îl conduce, deşi a votat în favoarea procedurii de sancţionare a Ungariei. La întrebarea DW, dacă FIDESZ îşi mai are locul în PPE, Weber a dat următorul răspuns evaziv: "Anii trecuţi, Parlamentul ungar a fost mereu deschis pentru compromis. Dar acum nu mai constatăm asta. De aceea avem nevoie de un dialog, un dialog la un nivel nou." Weber vrea deci să aştepte mai întâi rezultatul "dialogului", adică al procedurii de sancţionare în consiliul ministerial al UE , care ar putea fi finalizat abia în luna mai a anului viitor, după alegerile europarlamentare. Până atunci, este valabil un soi de armistiţiu între cele două tabere din interiorul grupului PPE.

FIDESZ și Orban nu duc lipsă de oferte

Partidul FIDESZ al premierului ungar Viktor Orban nu este total izolat. Numeroşi creştin-democraţi din Spania, Austria, Italia şi din formaţiunea bavareză CSU au votat împotriva procedurii de sancţionare. Premierul şi preşedintele de partid Orban, deşi critică slabele calităţi de lider ale lui Manfred Weber, nu dă semne că ar vrea să părăsească grupul parlamentar conservator sau PPE.

Eurodeputatul britanic şi pionier al Brexitului, Nigel Farage, membru al formaţiunii independentiste britanice UKIP, i-a propus premierului de la Budapesta să înfiinţeze un nou club al adversarilor UE. Dar Orban respinge această posibilitate. "Domnul Farage este cel mai mare orator din Parlament, a-l asculta vorbind este cu adevărat o mare bucurie intelectuală. Dar nu vom da curs invitaţiei sale, fiindcă facem parte din PPE", a spus el. Patriotul ungar vrea deci, pentru moment, să rămână în tabăra creştin-democrată.

Populiştii de dreapta austrieci, membri ai FPÖ îi fac însă curte lui Orban, oferindu-i o colaborare într-o nouă fracţiune de dreapta. Liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, doreşte să realizeze noi majorităţi împreună cu alte forţe de dreapta. În această grupare şi-ar avea locul, între alţii, populiştii de dreapta din Franţa conduşi de Marine Le Pen, "Alternativa pentru Germania" (AfD), "Suedezii Democraţi" şi Partidul olandez pentru Libertate condus de Geert Wilders. Este posibil să se alăture grupului şi formaţiunea radicală de dreapta "Lega" din Italia, condusă de Matteo Salvini, care va obţine şi ea câteva mandate la viitoarele alegeri europarlamentare.

Un grup parlamentar de dreapta ar putea deveni destul de numeros şi de puternic, clasându-se pe locul doi sau trei, în dauna social-democraţilor şi conservatorilor naţionalişti. Viktor Orban încă nu vrea să se alăture celor care urmăresc implementarea acestor strategii politice. Referitor la recenta sa întâlnire cu liderul "Lega", Matteo Salvini, Orban a declarat: "Relaţia mea cu domnul Salvini nu are nimic de-a face cu politica de partid. Noi cooperăm la nivel guvernamental, aici nu este vorba despre partide."

Numeroase partide populiste de dreapta îşi pot închipui să se alăture noului laborator de strategii politice intitulat "Mişcarea", înfiinţat de consilierul american de dreapta Steve Bannon, care l-a ajutat pe preşedintele Trump să câştige alegerile prezidenţiale din 2016, înainte de a cădea în dizgraţie. Bannon vrea să unifice dreapta populistă din Europa şi să facă din respingerea imigranţilor principala temă de campanie electorală. Premierul ungar manifestă mai degrabă reticenţă şi faţă de această iniţiativă.  "La alegerile pentru Parlamentul European miza principală va fi imigraţia. Dar asta nu înseamnă că electoratul va renunţa cu totul la comportamentul electoral naţional de până acum. Nu vor candida americani, nu vor exista liste europene transfrontaliere", a subliniat Orban la Strasbourg în faţa ziariştilor. 

Întrebarea dacă FIDESZ îşi va mai avea locul în PPE va fi discutată la congresul formaţiunii, care va avea loc la începutul lunii noiembrie. Cu acea ocazie liderul fracţiunii, Manfred Weber, va dori să fie desemnat candidat de vârf al familiei partidelor creştin-democrate. Se aşteaptă de pe acum să se înscrie în cursă mai mulţi candidaţi, care îşi vor prezenta poziţiile în cadrul congresului PPE.

Și liberalii europeni vor să strângă rândurile

Mişcări de trupe se consemnează şi în tabăra liberală de stânga a Parlamentului European. Pro-europenii aşteaptă ca preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, să revitalizeze dezbaterea privind viitorul UE, la fel cum a făcut-o pe durata campaniei dinaintea legerilor prezidenţiale din ţara sa. Macron s-a înţeles cu liderul fracţiunii liberale (ALDE), Guy Verhofstadt, să formeze în comun o mare fracţiune liberală. Totuşi nu este clar câţi deputaţi va reuşi să trimită mişcarea lui Macron "Republica în marş" în legislativul european. În acest moment, liberalii au 68 de eurodeputaţi şi fracţiunea lor ocupă doar locul patru. Cu toate acestea ei pot influenţa decisiv luarea deciziilor la vot.

Thierry Cornillet este liberal francez în Parlamentul European şi îl sprijină pe Macron, deşi nu face parte din formaţiunea acestuia. "Cred că dreapta va deveni foarte puternică după următoarele alegeri. De aceea este important ca şi noi moderaţii şi pro-europenii să devenim puternici", a declarat Cornillet la Strasbourg pentru DW. El consideră că alcătuirea unei fracţiuni liberale împreună cu Macron trebuie să reuşească.

În urma acestei fuziuni, nu va mai exista vechea fracţiune ALDE, ci ceva cu totul nou. "Macron va câştiga belgieni, italieni, germani şi alţii pentru a forma ceva nou, un grup nou", a adăugat el. În opinia lui Cornillet, nu este foarte important ca acest grup din jurul preşedintelui Franţei să propună şi el un candidat de frunte. Aceşti candidaţi nu sunt decât o ofertă fără caracter obligatoriu. "Dacă le va face plăcere, n-au decât să prezinte un candidat de frunte", a spus el, fiindcă rămâne de văzut dacă Parlamentul European îl va vota în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pe candidatul de frunte al celei mai puternice fracţiuni, aşa cum se preconizează. În opinia lui Cornillet, important este ca forţele aflate la stânga şi în centrul Parlamentului să se coalizeze împotriva populiştilor de dreapta. Candidaţii la vârf sunt o chestiune de importanţă secundară.