Europa şi Uniunea Mediteraneană

Uniunea Mediteraneană este cel mai ambiţios proiect al preşedintelui Sarkozy, care a avut viziunea unei instituţii-punte între UE şi ţările arabe din regiune încă din timpul campaniei sale prezidenţiale. Acum a sosit momentul realizării acestei viziuni, odată ce Franţa a preluat preşedinţia prin rotaţie a UE. În ajunul summitului euro-mediteranean, preşedintele Sarkozy a subliniat, o dată în plus, cât de mult ţine la acest proiect :

„Lucrăm la această Uniune Mediteraneană zi şi noapte. Este un proiect foarte important pentru mine, iar prezenţa tuturor şefilor de stat şi de guvern europeni, alături de cei ai ţărilor riverane la Marea Mediterană, la Paris, în numele Europei şi al regiunii mediteraneene, mă emoţionează profund. Este cea mai bună veste pentru pacea în orientul Mijlociu".

Critici din rândul ţărilor arabe

Pe lângă liderii europeni, şi-au confirmat participarea mejoritatea şefilor guvernelor ţărilor arabe din regiune, precum şi premierul israelian şi cel turc. Nu va participa, în schimb, liderul libian, Muammar el Gaddafi, care, deşi a salutat la început iniţiativa, s-a pronunţat apoi hotărât împotriva cooperării instituţionalizate a ţărilor riverane la Marea Mediterană. Alt stat care respinge proiectul este Algeria. Cu toate acestea, preşedintele Abdelaziz Bouteflika şi-a confirmat participarea la summitul de la Paris.

Platformă de dialog pentru Israel şi Palestinina

Preşedintele Parlamentului European, germanul Hans-Gert Pöttering, a salutat oportunităţile pe care le creează cooperarea cu o Uniune a ţărilor riverane la Marea Mediterană. În acelaşi timp el a subliniat :

„Parlamentul va avea grijă ca vorbele să ducă la fapte concrete, la un dialog politic real, în domeniile economiei, protecţiei mediului şi transportului, dar şi la un dialog al culturilor. Această reuniune este singura de acest gen la care participă atât israelienii cât şi palestinienii, aspect pe care Parlamentul European vrea să-l sprijine cu hotărâre".

Şanse pentru Europa

Alt aliat important al lui Nicolas Sarkozy este preşedintele Comisiei europene, José Manuel Durão Barroso.

„Doresc să subliniez două idei centrale ale preşedinţiei franceze a Consiliului European", a declarat Barroso, şi anume, "Politica europeană de securitate şi apărare respectiv Uniunea Mediteraneană. Amândouă alcătuiesc şanse importante pentru UE de a-şi defini rolul în lume. Trebuie acum să transpunem voinţa noastră comună în acţiuni concrete".

O nouă denumire pentru "Procesul de la Barcelona" ?

Conceptul Uniunii Mediteraneene care va fi discutat la Paris, nu corespunde însă ideii originale a preşedintelui Sarkozy. Germania a reuşit să se impună, desfiinţând toate elementele care ar fi permis Uniunii Mediteraneene să devină un club exclusivist al ţărilor riverane sub bagheta Franţei. Cancelarul Angela Merkel a reuşit să obţină anexarea Uniunii Mediteraneene structurilor europene, rezultatul final fiind simpla revigorare a programului mai vechi pentru regiune cunoscut sub numele de "procesul de la Barcelona". Acesta prevede, pe de-o parte, aprofundarea relaţiilor ţărilor aferente cu UE, iar pe de alta, încurajarea unei strânse cooperări între ţările din regiune. â

Interesul primordial al Franţei în cadrul strânsei colaborări cu fostele sale colonii este sporirea creşterii economice în aceste ţări şi, în consecinţă, diminuarea migraţiei către Franţa. La care se adaugă şi interese economice strategice ale Parisului în zonă.

Structura exactă a Uniunii Meditaraneene nu a fost încă stabilită. Este posibil ca dubla preşedinţie, care va fi asigurată de o ţară din nordul alături de una din sudul Mării Mediterane, să fie preluată pentru început de Paris şi Cairo. Este încă neclar însă, unde va fi secretariatul general al Uniunii. Printre ţările candidate se numără statele din sudul UE, Egiptul, Tunisia sau Marocul.