1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Europa mea: ...în favoarea căsătoriei pentru toţi

1 iulie 2017

In Europa există trei tipuri de atitudine faţă de homosexuali. Ei pot primi drepturi egale, pot fi discriminaţi sau ignoranţi. Un singur model este însă demn de Europa liberală, spune Krsto Lazarevic.

https://p.dw.com/p/2fkjg
Krsto Lazarevic

Vă mai amintiţi de numirea lui George W. Bush în funcţia de preşedinte al SUA, de extrădarea lui Slobodan Miloşevici şi judecarea lui la Curtea Penală Internaţională, ca şi de adjudecarea titlului de golgheteri în Bundesliga de către Ebbe Sand şi Serghei Barbarez?

Toate au fost de mult. Mai exact, în 2001. A fost şi anul în care Olanda a decis să pună capăt discriminării homsexualilor şi să introducă conceptul de căsătorie pentru toţi. În 2003 urma Belgia şi în 2005 catolica Spanie. Reprezentanţii bisericii catolice continuă să avertizeze asupra căsătoriei gay. Dar tot ei ne ameninţau cu vrăjitoarele, pe care le ardeau apoi pe rug. Dacă am vrea să ne exprimăm prietenos, am spune că biserica nu a ţinut mereu pasul cu evoluţia societăţii. În 2015 şi irlandezii au ignorat recomandarea Papei şi au introdus căsătoria pentru toţi, în urma unui referendum.

O decizie mult aşteptată

Vineri a venit şi rândul Germaniei. Bundestagul a votat pentru introducerea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, în ciuda opiniei cancelarei, care a votat împotriva legii. 

Votul din Bundestag a reprezentat mai mult decât doar răspunsul la întrebarea dacă legătura pe viaţă dintre două persoane de acelaşi sex poate fi numită "căsătorie". Miza a fost chestiunea fundamentală referitoare la drepturi şi şanse egale pentru toţi, contrabalansată de motive absurde care să justifice apărarea unor privilegii şi discriminarea. Motivele invocate împotriva căsătoriei gay sunt nedemne de o societate liberală.

Trei modele

În Europa există - în mare - trei modele de abordare a partenerilor de acelaşi sex. Germania s-a alăturat acum grupului statelor progresive, pe care l-am putea numi "modelul occidental şi scandinav", practicat şi în Franţa, Portugalia, Finlanda şi Luxemburg. Pe scurt: homosexualii şi lesbienele au dreptul să se căsătorească şi se bucură de drepturi egale cu perechile heterosexuale. Punct. 

Pereche homosexuală cu copil
Pereche homosexuală cu copilImagine: Colourbox/Altopress/L. Mouton

Mai există apoi, modelul: "nu avem nimic împotriva homosexualilor, dar...", care a funcţionat până vineri şi în Germania. În statele în care se practică încă acest model, homsexualii au dreptul să pune bazele "unui parteneriat civil" sau altor forme de convieţuire cu nume ciudate. Nu se bucură însă de aceleaşi drepturi precum cuplurile heterosexuale. Acest tip de politică discriminatorie există în Austria, Cehia, Elveţia, Italia, Grecia şi Estonia. În Slovenia a existat iniţial căsătoria pentru toţi, decisă în Parlament, care a fost însă anulată în urma unui referendum şi înlocuită de parteneriatul civil. Evident că reprezentanţii bisericii catolice au fost cei mai importanţi contestatari ai căsătorie gay.

Conservatorii austrieci din ÖVP sunt puşi sub presiune, după decizia luată la Berlin. Dar şeful partidului, Sebastian Kurz, nu vrea să îşi dezvăluie poziţia din motive tactico-electorale. Conservatorii austrieci au în rândul electoratului lor şi votanţi care îi consideră scârboşi pe homosexuali. Şi mai există şi simpatizanţi care îi critică pe cei dintâi. Pentru a nu deranja niciuna dintre aceste grupări, conservatorii preferă să tacă.

Refuz categoric

Şi totuşi, atitudinea laşă a austriecilor de la ÖVP este de preferat faţă de cel de-al treilea model. Eu îl numesc modelul est-european "la noi, nu", în care existenţa homosexualilor şi dorinţa lor de a se căsători este ignorată pur şi simplu. În ţări precum România, Albania, Kosovo sau Bosnia-Herţegovina, căsătoria pentru toţi nu este recunoscută. În majoritatea statelor, subiectul nu se află pe agenda publică, pentru că homosexualitatea continuă să fie tabuizată. Deşi Albania, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina ar fi avut de câştigat. Ar fi putut intra în istorie ca primele state cu majoritate musulmană, care adoptă căsătoria pentru toţi. Guvernul albanez a anunţat chiar în 2009 că va elabora un proiect de lege în acest sens, dar de atunci nu s-a întâmplat nimic. 

Pereche lesbiană cu copil
Pereche lesbiană cu copilImagine: picture alliance/dpa/McPhoto

În ţările în care există modelul "la noi, nu" se mai evidenţiază o sub-grupă cu deviza "never-ever", care au definită clar în constituţie căsătoria ca fiind legătura dintre un bărbat şi o femeie. De aici fac parte Lituania, Letonia, Polonia, Belarus, Ucraina, Moldova, Slovacia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru. Guvernele acestor state sunt atât de pornite împotriva căsătoriei pentru toţi, încât vor să împiedice adoptarea ei chiar şi de către generaţiile viitoare. În Croaţia, căsătoria a fost stabilită, în urma unui referendum organizat în 2013, ca fiind legătura dintre femeie şi bărbat. Şi aici biserica a avut un rol activ în campania de discriminare a homosexualilor. 

Serbia nu este un exemplu

"Dar în Serbia aveţi o lesbiană în funcţia de prim-ministru", auzi deseori. Adevărat, şi este un progres, dacă ne gândim că anti-gay-ii luau cu asalt centrul Belgradului în 2010, în încercarea lor de a-i linşa pe homosexuali şi pe lesbiene. Dar situaţia homosexualilor, a lesbienelor, a bisexualilor şi a transgenderilor nu s-a îmbunătăţit automat. Şefa de Cabinet, Ana Brnabic, nu s-a afimat până acum ca fiind o susţinătoare a drepturilor egale pentru homosexuali. În Serbia, homosexualii şi lesbienele continuă să fie atacaţi în public. Atât timp cât situaţia nu se schimbă, un premier lesbian nu are prea multă valoare.

Statele europene care s-au decis în favoarea egalităţii în drepturi ar face bine să le motiveze în această direcţie şi pe statele din centrul şi estul Europei. Pentru că, în ciuda justificatei bucurii din Germania, nu avem voie să uităm că mai există ţări în care homosexualii şi lesbienele trebuie să se ascundă - chiar în mijlocul Europei. 

Krsto Lazarevic (27) este născut în Bosnia-Herţegoina şi s-a refugiat, copil fiind, cu familia în Germania. Astăzi, trăieşte la Berlin şi publică în diverse medii de limbă germană.