Lupta culturală în şcoală

Mai nimeni din Austria nu este de acord ca fetele să poarte vălul islamic înainte de pubertate. Nici guvernul, nici opoziţia, nici profesorii, nici experţii în educaţie. Nici măcar imamii care apar în public nu susţin ideea. Comunitatea religioasă islamică - recunoscută public în Austria - se declară clar împotrivă. Deşi există un consens evident, tema a reuşit să agite spiritele în ţara aflată oricum într-o permanentă efervescenţă. În discuţiile online sau dezbaterile parlamentare tema continuă să preocupe. Atenţia sporită nu este direct proporţională cu relevanţa subiectului. Dar reprezintă dovadă clară a controlului pe care guvernul austriac îl exercită asupra opiniei publice.

Joi, Consiliul Naţional de la Viena a decis, în ciuda voturilor exprimate de opoziţia social-democrată din SPÖ şi de liberalii din "Neos", ca elevelor din clasele primare să li se interzică să poarte vălul islamic. În cazul în care nu se supun, părinţii pot fi obligaţi la plata unei amenzi de până la 440 de euro. Nu a existat un motiv care să justifice această măsură. În unele landuri federale, precum Kärnten sau Burgenland, nu s-a înregistrat niciun caz de încălcare a legii. În Tirol ar exista 19 fete pentru care s-ar putea aplica noua măsură legislativă. Dar scopul a fost atins: mobilizarea simpatizanţilor împotriva islamului, acuzarea opoziţiei de capitulare şi polarizarea segmentului liberal al opiniei publice.

Islamul este vizat, dar nu nominalizat

Iniţial, vice-cancelarul demisionar Heinz-Christian Strache de la partidul de extremă dreapta FPÖ - între alţii iniţiator al proiectului de lege - şi cancelarul Sebastian Kurz insistaseră asupra unei schimbări constituţionale. Spre deosebire  de Germania, în Austria parlamentul are dreptul să intervină într-o anumită măsură asupra Constituţiei, fără a avea nevoie de acceptul Curţii Constituţionale. Întrucât social-democraţii şi liberalii nu şi-au dat acceptul, nu s-a ajuns la majoritatea necesară de două treimi. Astfel încât legea a rămas o lege simplă, stârnind noi dezbateri după acelaşi model.

Pentru ca iniţiativa să nu fie atacabilă în justiţie, termenul de "islam", deşi este vizat, nu a fost specificat în textul de lege. Astfel încât în text se menţionează interzicerea "veşmintelor specifice ideologiilor şi religiei" care "presupun acoperirea capului". Formularea nu vizează însă kipa evreiască, ci se referă explicit la turban, care fusese anterior exclus de pe lista interdicţiei privind "vălul islamic" de către o comisie parlamentară specială. Bine gândit: ceea ce decide o comisie nu poate fi contestat în instanţă. Numai Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar putea periclita acest act legislativ. Potrivit forului de la Strasbourg, statele au dreptul să decidă interzicerea vălului islamic doar dacă respectă "principiul neutralităţii" privind toate religiile. 

Argumente false

Prin asigurarea din punct de vedere legal s-a deschis, practic, calea atacurilor din partea criticilor liberali. Vălul islamic reprezintă "segregarea sexuală", argumentează guvernul - un argument slab în ţara în care şi astăzi copiii din provincie sunt obligaţi să poarte haine tradiţionale cu anumite ocazii, mai exact fetele să îmbrace tradiţionalul Dirndl şi băieţii nu mai puţin tradiţionalii pantaloni de piele. Reprezentantul ÖVP Rudolf Taschner, recunoscut ca extremist de dreapta, a calificat vălul islamic drept un "simbol al suprimării fetelor şi femeilor" şi a promis să lupte "cu toată puterea pentru informare".

Acelaşi parlamentar insistă pentru obligativitatea cursurilor de religie în şcoli, obligatorii chiar şi pentru cei care nu aparţin niciunei religii. Ministrul educaţiei, Heinz Faßmann, care este de fapt lipsit de complexe ideologice, a fost însărcinat cu justificarea liberală a includerii "luptei contra islamului politic" pe agenda guvernamentală.

Şcoala? Nu este importantă!

În Austria nu se discută deloc despre efectele legii în practica şcolară. Acest aspect nu pare a fi important. Criticii noii legi susţin că fetiţele nu trebuie să fie neapărat obligate să poarte basma de către nişte taţi fundamentalişti. Acestea pur şi simplu şi-ar putea imita mamele sau mătuşile. Totodată adversarii noii măsuri se mai plâng că legea este valabilă numai în şcoli - lucru care ar putea duce mai degrabă la înstrăinarea copiilor de instituţiile de învăţământ şi la retragerea acestora în sânul familiei, asemănător copiilor proveniţi din familii sectante. Părinţii cu vederi conservatoare s-ar putea reuni în grupări radicale, critică sociologul vienez Kenan Güngör. Copiii care nu pot deosebi între atitudinea religioasă ale părinţilor şi propria lor identitate ar putea avea impresia că nu sunt doriţi.   

Pentru guvernul de la Viena, care a renunţat recent la 80 de milioane destinate măsurilor de integrare, imaginile nu sunt deloc înspăimântătoare. Din contră: atât timp cât lupta culturală din şcoală are sorţi de izbândă, ea este susţinută de majoritate. Vice-cancelarul demisionar Strache anunţase după victorie alte iniţiative asemănătoare. Prima ar fi fost extinderea interzicerii vălului islamic până la vârsta de 14 ani.

Norbert Mappes-Niediek trăiește în Austria, la Graz. Este corespondent pentru Europa de Sud-Est al mai multor publicații de limbă germană.