Eurogrup: Grecia este pe calea cea bună

"Vrem ca Grecia să fie o poveste de succes", a declarat noul șef al Eurogrup Mario Centeno. Ministrul portughez de Finanțe știe despre ce vorbește, după ce țara sa a parcurs un drum similar și este dată azi drept model de urmat. Drama din jurul Greciei, întinsă deja pe opt ani, trebuie acum adusă la un sfârșit ordonat și cât de fericit se poate - acesta este consensul în rândul miniștrilor de Finanțe din uniunea monetară.

Iar semnele din prezent sunt bune: economia elenă pare să-și fi revenit, cu un surplus de 4% și o creștere de 2% așteptate în 2018. Guvernul lui Alexis Tsipras visează ca țara să fie începând cu 20 august din nou una "liberă", fără cătușele programului de ajutorare și ale observatorilor trimiși de instituțiile creditoare.

Dar chiar dacă "90% din drum" ar fi fost parcurs, acum este vorba despre condițiile de după. Mai întâi trebuie încheiată a patra și ultima verificare a progreselor realizate, ceea ce este prevăzut pentru jumătatea lui mai. Și se pare că există voința de a ignora punctele din program rămase neîndeplinite și anumite obligații aplicate deficitar. Nu doar Atena vrea să termine cu programul de ajutorare, ci și Eurogrup.

Încrederea este bună, dar controlul...

Spre deosebire de cazul Portugaliei, miniștrii de Finanțe din zona euro au însă doar încredere limitată în viitorul comportament al Greciei. "Trebuie să evităm situația în care va fi nevoie din nou de un program de ajutorare", explică comisarul european pentru afaceri monetare Pierre Moscovici. De aceea, el crede că viitoarele mecanisme de supraveghere necesare sunt "atât fundamentale, cât și subtile". Eurogrup vrea să se asigure că Atena își va păstra disciplina fiscală încă mulți ani de acum înainte, având în vedere că are datorii echivalente cu 180% din BIP. 

Ministrul grec de Finanțe Euclid Tsakalotos a prezentat la reuniunea de la Sofia planurile economice ale executivului din care face parte iar acestea au fost aprobate de ceilalți miniștri. Dar Grecia trebuie să-și reformeze încă din temelii sistemul social și cel fiscal iar alegerile de anul viitor ar putea tenta guvernul să ofere electoratului cadouri pe care nu și le poate permite. Grecia trebuie să-și crească productivitatea și are nevoie de investiții, se afirmă în analiza prezentată la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Sofia.

Relaxarea datoriilor depinde de Berlin

FMI a cerut relaxarea substanțială a datoriilor statului elen pentru a revitaliza pe termen mediu economia acestuia. Nu este vorba de tăierea datoriilor, ci de prelungirea termenelor de plată. "Avem foarte multă răbdare, dar creditele trebuie plătite înapoi cândva", a spus Klaus Regling, șef al fondului european de salvare ESM. El este încrezător că se va ajunge la un acord cu FMI privind o formulă care să garanteze sustenabilitatea plății datoriilor elene.

Pe masă se află o propunere franceză, care leagă plata creditelor de către Atena de creșterea economică înregistrată de statul elen. Dacă economia merge bine, Grecia va plăti mai mult din datorii, dacă economia încetinește, scad și plățile datoriilor. Se au în vedere prelungirea perioadei de dobânzi reduse și extinderea termenelor de plată dincolo de 2050.

Dar totul depinde de Berlin. Noul ministru german de Finanțe Olaf Scholz a fost primit cu brațele deschise, dar a venit la reuniune fără un plan de intenții al guvernului de la Berlin. El nu are libertatea de acțiune necesară pentru a veni cu o propunere pentru finalul crizei elene, pentru că la Berlin forțele politice se ceartă încă pe marginea condițiilor care ar trebui puse Atenei. UE a așteptat mult din toamna lui 2017 formarea unui nou guvern german iar acum are încă de așteptat până când ministrul de Finanțe al Republicii Federale va deveni activ.

Franța preia conducerea în disputa comercială cu SUA

Ministrul francez de Finanțe nu a luat cuvântul doar pe tema Greciei, ci și pe cea a disputei comerciale cu SUA. La fel ca președintele Macron la Washington, Bruno Le Maire a cerut la Sofia ca UE să fie scoasă de SUA de pe lista cu impozitele vamale punitive la importurile de oțel și aluminiu cu care amenință administrația Trump. Iar el a confirmat poziția europeană, potrivit căreia negocierile nu se fac cu pistolul la cap, pentru a obține concesii sub presiune. 

Le Maire a admis că comerțul internațional în cadrul reglementat de OMC are lacune și a făcut o ofertă pentru președintele american Trump: "Suntem deschiși unei discuții despre viitorul OMC, despre îmbunătățirea acestei organizații și a sistemului comercial multilateral. Dar mai întâi trebuie să terminăm cu chestiunea noilor taxe vamale". Le Maire confirmă astfel poziția comună europeană, dar își aduce simultan țara în fruntea eventualelor negocieri viitoare. Efectul "macronismului" se simte peste tot, inclusiv la reuniunile miniștrilor europeni de finanțe.