Euro-coaliția anti-Putin se întâlnește la Granada

Reuniunile de la Granada încep astăzi (joi, 5 octombrie 2023) cu întâlnirea reprezentanților a 46 de state europene care fac parte din Comunitatea Politică Europeană, o organizație consultativă fondată în urmă cu un an la Praga, ca răspuns la atacul rusesc asupra Ucrainei. Lipsesc Rusia și Belarus, care nu au fost invitate, și Azerbaidjanul, care a renunțat să participe în ultimul moment, pe fondul tensiunilor cu Armenia. Mâine, vineri, va avea loc o a doua întâlnire, informală, a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au în față un munte de probleme, mai ales managementul migrației.

Speed dating politic, nu și pentru azeri și armeni

Nici o decizie nu va fi luată - la nici unul din ambele summituri. Comunitatea Politică Europeană, inventată de președintele francez Emmanuel Macron, este un fel de club de discuții libere, fără structuri fixe. Și acesta este un lucru bun, spune Steven Blockmans de la Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS), un think tank din Bruxelles. În opinia lui Blockmans, cea de-a treia întâlnire în acest format, după Praga în 2022 și Chișinău în iunie 2023, este un fel de „speed dating” politic. Fără o agendă, fără presiune pentru a negocia și în confortul dialogului în grupuri de lucru relaxate, există multe oportunități de întâlnire pentru lideri care altfel se văd rar.

Politologul Vesela Cerneva, care conduce biroul din Sofia al Consiliului European pentru Politică Externă, punctează că în special cele 20 de țări care nu sunt membre UE și nu se întâlnesc în fiecare lună „aveau nevoie de un forum la care șefii de stat și de guvern să poată vorbi cu adevărat”.

Pentru Azerbaidjan și Armenia, țări aflate în conflict, summitul informal ar fi fost, teoretic, o oportunitate de a dialoga direct despre o cale de ieșire din criza umanitară din Nagorno-Karabah, de unde 120.000 de armeni au fugit după ocuparea militară de către Azerbaidjan. Politologul Steven Blockmans crede că trebuie găsite cuvinte clare pentru reprezentanții puterii azere. Disputele teritoriale din Europa nu ar trebui rezolvate cu forța, iar acest lucru este valabil atât pentru președintele rus Vladimir Putin, cât și pentru cel al Azerbaidjanului, Ilham Aliev.

De altfel, agenția de știri de stat de la Baku a transmis, cu o zi înaintea summitului, că Aliev a decis să nu se întâlnească cu reprezentanții Armeniei și, în final, să nici nu mai facă deplasarea în Spania. „Azerbaidjan nu are nevoie de un astfel de format. Baku nu consideră necesar să discute problemele regiunii cu țări aflate departe de regiune”, a transmis Președinția azeră, după mai multe gesturi pe care le-a considerat pro-armene și „distructive” ale Franței și după ce Parisul și Berlinul s-au opus participării Turciei la discuții. „Dacă Azerbaidjanul iese din joc în acest context, asta este. Dar restul Europei ar trebui să arate că este unit în respectarea propriilor principii fundamentale", este de părere Blockmans.

Poate Ucraina spera la progrese în sensul apropierii de UE?

Principalul subiect al Comunității Politice Europene va fi din nou situația din Ucraina și războiul de agresiune al Rusiei. Dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi prezent fizic la Granada este încă un secret.

Summitul de la Praga de acum un an a transmis Rusiei un semnal clar că Europa este unită în sprijinul Ucrainei. În Republica Moldova, anul acesta, mesajul a fost că Europa sprijină întreaga regiune, inclusiv state amenințate, precum Republica Moldova. Ce se va întâmpla în Spania? „De data aceasta, în runda a treia, este puțin mai dificil iar o fotografie mare de familie nu va mai fi probabil suficientă pentru a transmite un mesaj puternic”, spune expertul politic Blockmans, într-un interviu pentru DW. „Sunt necesare rezultate tangibile după această întâlnire”.

Reuniți luni la Kiev, miniștrii de Externe ai UE au indicat deja direcția în care ar putea merge mesajul dublului summit de la Granada. Șefa diplomației federale de la Berlin, Annalena Baerbock, a vorbit despre o „Comunitate a Libertății” europene care trebuie să se întindă de la Lisabona la Luhansk, în estul Ucrainei. Acest lucru a fost înțeles la Kiev ca un semnal că Ucraina se apropie rapid de începerea discuțiilor de aderare la UE. „Da, este foarte probabil să obțină în decembrie o dată pentru începerea negocierilor”, estimează Vesela Cerneva. „Pentru Ucraina, acest lucru vine ca o completare la sprijinul militar și financiar”. Iar discuțiile pe acest subiect de la ambele summituri vin într-un context în care un politician prietenos cu Rusia ar putea prelua șefia guvernului în Slovacia în timp ce sprijinul SUA ar putea fi blocat de o dispută bugetară în Congresul de la Washington.

Migrația, blocaj după blocaj

La summitul informal al celor 27 de membri UE, președintele Consiliului Charles Michel ar fi dorit să abordeze teme strategice, autonomia europeană, chestiuni ce țin de infrastructură și energie. Dar, din cauza numărului tot mai mare de migranți, Italia - dar nu doar ea - face eforturi pentru a aduce pe agendă dezbaterea unor soluții imediate. Consilierii lui Charles Michel vor să se limiteze la „dimensiunea externă” a migrației, adică la cooperarea cu țări terțe precum Turcia sau Tunisia, care ar trebui să împiedice migranții să ajungă în Europa. Însă președintele tunisian Saied nu este dispus să implementeze acordul recent încheiat cu UE. Kais Saied susține că ajutorul economic promis, de 1,1 miliarde de euro, ar fi de fapt o „pomană”.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a jucat un rol cheie în negocierile cu Tunisia. Întrebarea este cum va reacționa acum. Noul pact european privind migrația, cu proceduri de azil mai scurte, mai multe repatrieri și o distribuție între toate statele Uniunii, este încă în suspensie, deoarece Germania și Italia nu se pot pune de acord asupra punctelor cheie.

Este UE pregătită pentru o nouă rundă de extindere?

La summitul UE, președintele Consiliului, Charles Michel, dorește să inițieze o discuție politică despre reformele Uniunii, în vederea extinderii cu șase state din Balcanii de Vest, cu Ucraina și Republica Moldova. Michel a cerut, în invitația transmisă șefilor de stat și de guvern, „să regândim dinamica viitoare a Uniunii, procesele noastre de luare a deciziilor, pentru a continua să ne garantăm succesul. Ce facem împreună? Cum decidem? Cum împăcăm finanțele și obiectivele?".

Discuțiile despre impactul extinderii asupra bugetului UE vor fi incitante. Dacă Ucraina, cel mai sărac stat din Europa, ar adera, beneficiari actuali din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Ungaria sau Polonia, ar putea deveni contribuabili net.