Euro în Croaţia: mai întâi spaimă, acum acceptanţă
29 iulie 2023Oamenii din Croaţia au avut mai multe de sărbătorit în noaptea de anul nou. Pe de-o parte, noul an 2023 a fost întâmpinat ca tot mereu, cu petreceri şi focuri de artificii. Apoi, oamenii s-au bucurat că ţara lor a fost admisă în spaţiul Schengen, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană. În sfârşit, croaţii puteau călători fără control vamal în ţările vecine Slovenia, Italia sau Ungaria. Unii comentatori au scris că, astfel, mica ţară a ajuns în sfârşit cu adevărat în UE.
Dar a mai existat o schimbare, căreia nu i s-a dat atât de mare importanţă. Oamenii au luat cunoştinţă de ea unii dând din umeri, alţii cu scepticism. Ţara a devenit mambră a zonei euro. Moneda croată kuna, introdusă în circulaţie după câştigarea independenţei, în anii 90, şi-a pierdut valabilitatea în favoarea monedei europene.
Teama de euro
Reţinerea faţă de noua monedă a fost neîntemeiată, spune Goranko Fizulic, fost ministru croat al Economiei şi prestigios analist economic. "Au existat mulţi cărora le-a fost teamă. Le era frică de schimbări, de scumpiri, că li se va prăbuşi nivelul de trai. În mass media s-a scris şi vorbit mult despre asta în săptămânile dinaintea introducerii monedei euro. Dar cei care au înţeles ce înseamnă asta au aşteptat cu nerăbdare momentul. Împreună cu admiterea în spaţiul Schengen, a fost un pas uriaş pentru Croaţia".
Guvernul croat a încercat de timpuriu să-i liniştească pe cetăţeni. Mulţi responsabili au dat asigurări că totul va fi bine. Deja cu câteva luni înainte de introducerea noii monede toate preţurile figurau în comerţul cu amânuntul atât în kuna cât şi în euro. Această măsură rămâne valabilă până la sfârşitul acestui an, din motive de transparenţă.
Croaţii s-au temut de moneda euro deşi nu era o noutate pentru ei, fiind de multă vreme un fel de valută neoficială de rezervă. În multe domenii preţurile erau fixate în euro, înainte de a fi plătite în kuna - de exemplu la maşini, imobile, chirii sau în construcţii. Multe agenţii de turism afişau preţul vacanţelor de lux în ambele monede. Croaţia a revenit astfel la o practică din vremea defunctei Iugoslavii, numai că moneda neoficială de rezervă era pe atunci marca din Germania de Vest. Şi economiile croaţilor erau în mare parte în euro, fiindcă aveau mai mare încredere în stabilitatea monedei europene decât în banca lor naţională.
Moneda euro ca ţap ispăşitor
Cu toate acestea, în primele luni de la introducerea noii monede mulţi cetăţeni s-au plâns de valul de scumpiri. Frecvent au fost prezentate în mass media bonuri de casă de marcat de dinainte şi de după introducerea monedei euro. Şi este adevărat, mai ales în gastronomie oamenii s-au folosit de ocazie pentru a rotunji şi mări preţurile.
Produse de brutărie care costau înainte echivalentul a 75 de cenţi, costau acum cu 10 cenţi mai mult. Un cappucino nu mai costa pe alocuri 1, 65 de euro ci 1,80. Nu au fost scumpiri uriaşe, dar oamenii le-au constatat, şi pentru mulţi ele joacă şi financiar un rol.
Fizulic spune însă că nu moneda euro este de vină pentru scăderea nivelului de trai în Croaţia. "Sunt convins că şi în absenţa euro puterea lor de cumpărare ar fi scăzut. Aceasta îi afectează mai ales pe cei cu venituri sub medie şi pe pensionari. Iar oamenii din aceste categorii sunt mulţi. În urma introducerii euro şi a rotunjirii preţurilor, scumpirea a fost de 1-2 la sută, nu mai mult".
Scumpiri şi fără euro
Având o inflaţie de 8,3 la sută în luna iulie, Croaţia se numără printre ţările UE în care se înregistrează cea mai mare devalorizare a banilor. Dar problema Croaţiei nu este noua monedă ci diferenţa uriaşă între venituri, o structură economică nefavorabilă şi un stat prea scump, susţine Fizulic.
Pe de-o parte, Croaţia are a doua cea mai mare taxă pe valoarea adăugată din UE, de 25 la sută, la fel de mare ca în Danemarca sau Suedia. Din asta se finanţează mai ales aparatul de stat supradimensionat. Pe de altă parte, ţara produce doar câteva mărfuri competitive la export. Cei mai mulţi bani se câştigă din turism, a explicat expertul. Iar aici preţurile se orientează în funcţie de turiştii din Germania, Austria sau Italia, toate acestea fiind ţări în care oamenii au o putere de cumpărare mult mai mare decât croaţii. "Acolo unde turismul joacă un rol important preţurile au fost majorate. Dar la fel s-ar fi întâmplat şi dacă astăzi am avea încă în circulaţie kuna în loc de euro", a asigurat Fizulic
Moneda euro - o poveste de succes
Economistul consideră că aderarea Croaţiei la zona euro este în cele din urmă un succes. "Toţi cei care au avut ceva legături cu străinătatea, ca firmă sau în domeniul turismului, ştiu că prin asta se economisesc bani, fiindcă nu mai există schimb valutar şi fluctuaţii ale cursului de schimb. Este de asemenea mult mai ieftin şi mai uşor să călătoreşti dacă nu trebuie să tot schimbi kuna. Şi apoi este important şi din punct de vedere psihologic să ştii că ai o monedă stabilă şi nu mai ai nevoie de o valută de rezervă".
De aceea, potrivit lui Fizulic, euro a fost acceptat în Croaţia de majoritatea populaţiei. "Mai nimeni nu mai spune astăzi că ar fi fost mai bine să ne păstrăm vechea monedă. Nici măcari cei care au protestat la început vehement împotriva introducerii monedei euro".