Etapă adjudecată de cancelara Merkel

Cine vrea să o învingă pe această femeie? Dar mai ales: cine poate să o învingă? Dacă ne orientăm după sondajele realizate lunar, atunci cancelara nu trebuie să îşi facă nici un fel de griji pentru reconfirmarea ei la conducerea Cabinetului federal. Aproape şase din zece persoane cu drept de vot (procentual electoratul german reprezintă 59 la sută din populaţie), salută anunţul politicianei de 62 de ani, de a candida pentru al patrulea mandat de cancelar. Cifrele au fost prezentate luni de Infratest dimap, sondajul fiind comandat de postul public de televiziune ARD şi de ziarul "Die Welt".

Extrem de apreciată rămâne Merkel în propria tabără politică (CDU/CSU): cele 87 de procente reflectă aproape rezultatul cu care a şi fost realeasă marţi la conducerea Uniunii Creştin-Democrate, în urma congresului de la Essen, unde a întrunit 89,5 procente din totalul voturilor exprimate.

Dar Merkel se bucură şi de sprijinul simpatizanţilor altor partide, mai ales al ecologiştilor. Mai bine de două treimi dintre aceştia consideră decizia unei noi candidaturi ca fiind pozitivă. Aproape jumătate dintre social-democraţi (SPD) şi socialişti (die Linke) salută un nou mandat, în vreme ce doar unul din zece simpatizanţi ai Alternativei pentru Germania (AfD) sunt în favoarea candidaturii Angelei Merkel.

Dacă germanii ar putea alege prin vot direct, atunci Merkel ar avea şi mai puţine motive de teamă. În confruntarea cu şeful SPD, Sigmar Gabriel, s-ar impune cu 59 la numai 19 procente. Ceva mai strânse ar fi rezulatatele în cazul preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, estimărlie fiind de 43 pentru Merkel şi 36 la sută pentru Schulz. Chiar dacă aceste calcule sunt mai mult teoretice, pentru că Bundestagul decide cine va fi cancelar, ele sunt totuşi un semnal de avertisment. La sfârşitul lunii ianuarie vom şti cine candideaza împotriva lui Merkel. De abia atunci, social-democraţii vor face publică nominalizarea, după o lungă perioadă de speculaţii. Teoretic, social-democraţii nu au luat încă o decizie în acest sens. 

Un candidat de top precum Schulz ar trage după el partidul care, dacă duminică ar avea loc alegeri, nu ar obţine decât 22 la sută din totalul voturilor. Astfel încât SPD bate pasul pe loc, în vreme ce CDU a avansat în sondaje de la 33 la 35 la sută, după anunţarea candidaturii Angelei Merkel. Restul actorilor politici nu reuşesc să avanseze.

Foarte bine creditat, în sondajul actual, este ministrul de externe Frank-Walter Steinmeier pentru funcţia în care va fi ales de abia în februarie 2017. Dată fiind majoritatea pe care SPD şi CDU/CSU o deţin atât la nivel de landuri cât şi la nivel federal, Steinmeier se va bucura de un rezultat foarte bun pentru a-i urma lui Joachim Gauck în funcţia de preşedinte al Germaniei. Teoretic, patru din cinci alegători l-ar vota pe social-democrat. Dar, o dată instalat la Palatul Bellevue, el va trebuie să renunţe la calitatea de membru al SPD, întrucât preşedintele este obligat la neutralitate politică.

Suprinzătoare este poziţia germanilor faţă de Europa: în ciuda crizei care domneşte în Europa, aceştia nu sunt deloc mai sceptici sau sătui de structurile comunitare. Potrivit sondajului, aproape toţi repondenţii (94 la sută) îşi doresc o iniţiativă comună a statelor membre, care ar trebui să coopereze mai mult şi nu mai puţin. În paralel însă, tot mai mulţi (83 de procente) se îndoiesc de capacitatea Uniunii Europene de a lua decizii unanime în situaţii dificile. Şi tot atât de mulţi ar prefera o Uniune Europeană mult mai vizibilă în politica externă.

Autor: Marcel Fürstenau / Alina Kühnel