Este singurătatea o amenințare la adresa democrației?

În Germania, singurătatea este considerată a fi o pandemie invizibilă. Pe bună dreptate. Potrivit cifrelor furnizate de Oficiul Federal de Statistică, una din șase persoane cu vârsta de peste 10 ani se simte adesea singură. Vorbim, deci, despre aproximativ 12,2 milioane de persoane.

Psihologii definesc singurătatea ca o discrepanță percepută între relațiile sociale dorite și cele reale și care este diferită de izolarea socială. Statisticile arată că, în Germania, tinerii sunt cei mai afectați de singurătate. Un sfert dintre tinerii adulți cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani declară că se simt adesea singuri.

Potrivit ministrului federal al Familiei, ecologista Lisa Paus, singurătatea este una dintre cele mai mari probleme ale vremurilor noastre, nu doar din cauza riscurilor la adresa sănătății - între care numărăm bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale, demența ori depresia - ci și pentru că slăbește coeziunea socială.

Studiul "Extrem Einsam" (în limba română: ”extrem de singur”), parte a proiectului Kollekt, finanțat de Ministerul Federal al Familiei, sugerează că singurătatea ar putea constitui chiar și o amenințare la adresa democrației. Cercetătorii au stabilit o legătură între singurătate și atitudinile antidemocratice, cu înclinație spre populism, credința în teoriile conspirației, atitudini autoritare și aprobarea încălcării regulilor politice și a violenței.

"Acestea nu sunt legături de cauzalitate, dar totuși există o corelație", spune Claudia Neu, sociolog și unul dintre autorii studiului. Persoanele care se confruntă cu singurătatea pe o perioadă lungă de timp încep să perceapă lumea mai negativ, ca fiind mai întunecată și mai amenințătoare. Acești oameni, spune experta, tind să aibă mai puțină încredere în ceilalți oameni, în anturajul lor și în instituțiile democratice.

Aceasta este o problemă reală, de vreme ce democrația prosperă grație participării iar sprijinul pentru democrație depinde de cât de bine se simte o persoană conectată la societate în ansamblu.

"Dorința de comunitate este încă foarte puternică. Este pur și simplu adânc înrădăcinat în noi faptul că probabil nu putem supraviețui bine unii fără ceilalți", spune ea. "Or, partidele populiste de dreapta sau de extremă dreapta oferă un sentiment de comunitate și, în același timp, propun o narațiune a fricii, îndemnându-te să te alături și să faci parte din comunitatea lor”.

Gabriela Grobarcikova, în vârstă de 25 de ani, avea 15 ani când s-a simțit singură pentru prima dată. "Mă simțeam distanțată de ceilalți oameni. Aveam sentimentul că existau mulți oameni în jurul meu, dar îmi lipsea sentimentul unei legături reale", povestește ea pentru DW.

Grobarcikova spune că nu a avut o viață de familie stabilă și că i-a fost greu să mențină prietenii pe termen lung. În schimb, ea a găsit un sentiment de conexiune prin intermediul politicii, fiind convinsă că orientările politice de centru-stânga ale părinților săi au ajutat-o să nu dezvolte ea însăși opinii antidemocratice sau extremiste.

"Singurătatea este o stare în care ai o dorință puternică și neîmplinită de comunitate și pe care eu am rezolvat-o prin implicarea politică și activism. Din fericire am găsit acest lucru în cercurile politice social-democrate, bazate pe comunitatea locală", mărturisește Grobarcikova, care acum lucrează cu o organizație neguvernamentală ce promovează angajamentul democratic în școli.

Studiul Kollekt a constatat că îndoiala cu privire la democrație este larg răspândită în rândul tinerilor. Dintre cei 1.008 tineri cu vârste cuprinse între 16 și 23 de ani intervievați, mai puțin de jumătate dintre ei (48%) consideră că sistemul democratic funcționează bine în Germania. Chiar mai puțini (40%) sunt cei care afirmă că oamenii politici sunt capabili să facă față provocărilor viitorului.

Nu există însă dovezi empirice care să sugereze că tinerii din zilele noastre au opinii mai extreme din punct de vedere politic decât generațiile anterioare, spune Björn Milbradt, sociolog și expert în radicalizarea în rândul tinerilor la German Youth Institute. 

"Există în clipa de față impresia că tinerii devin din ce în ce mai radicali. Personal fac apel la prudență, amintindu-vă că au întotdeauna au existat mișcări radicale sau extremiste ale tinerilor sau mișcări ale tinerilor", a declarat Milbradt pentru DW, făcând referire la valul de violențe de extremă dreapta care a avut loc după reunificarea Germaniei la începutul anilor 90 și la mișcarea studențească din Germania de Vest din 1968.

Potrivit lui Milbradt, cercetările au relevat că probabilitatea ca un tânăr să se radicalizeze depinde de mai mulți factori, nu doar de singurătate. Mediul socio-economic, o viață de familie instabilă, abilitățile slabe de gândire critică și expunerea la atitudini mizantropice pot juca un rol.

"Este esențial să subliniem că nu există un singur factor. În dezbaterea publică există adesea o tendință de a privi radicalizarea într-un mod unidimensional, spunând că TikTok este unul dintre principalii factori care radicalizează tinerii. Însă nu trebuie să uităm că oamenii sunt radicalizați de [conținutul de pe] TikTok dacă au deja receptivitate la anumite ideologii sau atitudini”.

Mai multă autonomie pentru tineri în politică

Milbradt consideră că societatea trebuie să fie vigilentă în ceea ce privește problema extremismului în rândul tinerilor. Expertul face trimitere la studiul Shell Youth Study din 2019, care a constatat că aproximativ o treime dintre tineri au o tendință spre populismul de dreapta în atitudinile lor.

"Acest rezultat a fost într-adevăr alarmant și cred că încă este. Observăm că la unele alegeri locale Alternativa pentru Germania obține un procentaj semnificativ din voturi din partea tinerilor. Iar acestea sunt desigur semnale de alarmă”.

În ceea ce îi privește pe tineri, combaterea singurătății este doar o parte dintr-o gamă mai largă de soluții necesare pentru a-i împiedica să dezvolte opinii extremiste, potrivit lui Milbradt. Educația politică și civică în școli, conștientizarea istoriei trecutului nazist al Germaniei și un sentiment de autonomie în cadrul procesului democratic sunt o parte dintre soluții.

Autorii studiului Kollekt subliniază că oamenii politici și societatea civilă trebuie să facă educația politică accesibilă tuturor și să creeze mai multe oportunități pentru ca tinerii să participe la procesul democratic.