Eroi sau terorişti?

Inscripţia comemorativă, cu o înălţime de aproape 2 metri, este închinată memoriei celor 27 de membri ai fostei armate albaneze de eliberare pentru Preševo, Medveđa und Bujanovac (UCPMB). Ei şi-au pierdut viaţa în anii 2000 şi 2001 în luptele din cele trei localităţi, cu populaţie majoritar albaneză. Preševo, Bujanovac şi Medveđa se află la graniţa cu fosta provincie sârbă Kosovo, care şi-a declarat independenţa în 2008, după un sângeros război.

În timp ce multe state au recunoscut noul stat, Belgradul şi minoritatea sârbă din nordul ţării consideră Kosovo drept o provincie separatisă. Şi unele state ale UE, între care Spania şi Grecia nu recunosc independenţa Kosovo.

Placa comemorativă a fost amplasată în luna noiembrie a anului trecut împotriva voinţei guvernul sârb. Albanezii susţin că cei ucişi sunt eroi căzuţi în războiul de eliberare. Guvernul sârb îi include pe aceştia în UCPMB, "o organizaţie teroristă". Un monument dedicat "duşmanilor statului" nu este acceptabil, explică şeful guvernului Ivica Dačić îndepărtarea plăcii comemorative de către poliţia sârbă. "Serbia a dat dobadă de destulă răbdare". Îndepărtarea plăcii este menită a demonstra că "legea trebuie respectată şi că nimeni nu este mai puternic decât statul".

Proteste şi în Kosovo

Guvernul kosovar a condamnat acţiunea poliţiei sârbe: "decizia autorităţilor sârbe periclitează discuţiile pentru normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo", au anunţat guvernanţii de la Priština. Atât în Preševo cât şi în Kosovo, albanezii au protestat. Printre acţiunilor acestora se numără şi încercarea de a intra cu forţa într-o biserică ortodoxă sârbească, intervenţia soldaţilor kosovari din trupele de menţinere a păcii contracarând însă atacul. Demonstraţiile de la începutul săptămânii din centrul Preševo, la care au luat parte mii de albanezi, au fost însă paşnice.

Comisia Europeană a precizat că monumentul contestat este o problemă care ţine de politica internă a Serbiei. "Regretăm că nu s-a ajuns la nici un compromis între cele două tabere", a spus Maja Kocijančić, membră în Cabinetul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton.

Dragan Bujošević, redactor şef al cotidianului Politika, consideră că Belgradul beneficiază de sprijin internaţional pentru a face faţă protestelor stârnite de îndepărtarea plăcii comemorative. "Sunt sigur că guvernul sârb nu ar fi îndepăratat placa fără acordul occidentului", a declarat ziaristul pentru DW. Susţinerea ar fi putut fi confirmată în timpul celei mai recente deplasări la Bruxelles a şefului guvernului sârb Dacic. Săptămâna trecută acesta a purtat discuţii cu Catherine Ashton, cu diplomatul american Phillip Reeker şi cu şeful guvernului kosovar Hashim Thaçi.

Eroi sau terorişti?

Sârbii şi albanezii nu au ajuns niciodată la un consens privind statutul membrilor UCPMB. Terorişti sau eroi? Dragan Simeunović, de la facultatea de ştiinţe politice din Belgrad, este de părere că în acest conflict se aplică legea sârbă, pentru că placa a fost dezvelită şi apoi îndepărtată într-o localitate de pe teritoriul statului sârb. "Cu toate că extremiştii albanezi din sudul Serbiei a fost amnistiaţi, liderii sârbi sunt conştienţi că cei mai mulţi cetăţeni nu sunt de acord cu eliberarea acestora." Şi pe plan extern se fac presiuni asupra Belgradului să continue discuţiile cu Priština. De aceea, Belgradul are nevoie de un succes politic intern, pentru a demonstra că "Preševo se află în Serbia", a mai spus Simeunović în dialogul cu Deutsche Welle.

Albanezii din sudul Serbiei nu au susţinere internaţională

În regiunea din jurul localităţii Preševo trăiesc circa 120.000 de oameni, din care două treimi sunt albanezi. "Nu este o noutate că albanezii din sudul ţării sunt în favoarea unei unificări cu Kosovo", declară primarul din Preševo, Ragmi Mustafa, pe 20 ianuarie. Dar aceste ambiţii au fost năruite în timpul revoltei din 2001, mai explică politologul şi expertul în terorism Simeunović. "Comunitatea internaţională - mai ales SUA, care îi susţinea pe albanezii din Kosovo - nu a oferit nici un fel de sprijin albanezilor din sudul Serbiei. Acesta a fost factorul hotărâtor în lupta guvernului sârb împotriva rebelilor".

Cele trei localităţi populate în majoritate de albanezi se numără printre cele mai sărace din Serbia. Maja Kocijančić spune că o îmbunătăţire a politicii sociale, economice şi a drepturilor minorităţilor ar trebui să primeze în faţa plăcilor comemorative şi a monumentelor.