Epidemie sau Pandemie? Care e diferenţa?

Epidemie şi Pandemie sunt cuvinte care provoacă teama. Te duc cu gândul la un sistem de sănătate suprasolicitat, la măşti de protecţie şi la creşterea numărului de decese. Aceste asocieri sunt de înţeles dar nu au nimic în comun cu definiţia celor doi termeni.

Se vorbeşte despre o epidemie atunci când o anumită boală îşi face apariţia nefiresc de frecvent, într-o regiune anume, într-o perioadă de timp limitată.

O pandemie este o epidemie care se răspândeşte dincolo de graniţele unui stat sau ale unui continent.

Aceasta înseamnă mai ales că menţinerea sub control a unei maladii depinde de cooperarea sistemelor de sănătate ale diverselor ţări. Şi nu înseamnă că o boală este deosebit de periculoasă sau mortală.

Opusul, din punct de vedere geografic, al unei pandemii este o endemie

Endemia - o ameninţare permanentă

O boală care îşi face periodic apariţia în anumite regiuni este numită boală endemică. În cazul unei endemii numărul îmbolnăvirilor rămâne relativ constant de-a lungul timpului.

Acest număr este mai ridicat decât în alte regiuni, dar nu creşte în decursul timpului. Într-un interval de timp anume, mereu se îmbolnăvesc cam la fel de mulţi oameni.

Un exemplu tipic este malaria, care produce anual îmbolnăvirea a 300 de milioane de oameni, mai ales în ţările tropicale.

Epidemia afectează doar o regiune

Dacă numărul îmbolnăvirilor creşte într-o regiune peste nivelul aşteptat (endemic), se vorbeşte despre o epidemie. În cazul în care îmbolnăvirile sunt limitate la nivel local, se vorbeşte adesea şi despre o erupţie.

O epidemie ia naştere, de pildă, dacă un anume agent patogen se modifică. Un virus suferă mutaţii şi devine astfel mai contagios.

Şi atunci când o maladie nouă îşi face apariţia într-o regiune anume se poate ajunge la o epidemie, cu condiţia ca acea maladie să fie transmisibilă de la om la om.

Un exemplu în acest sens este variola, care a ajuns pe la începutul secolului al XVI-lea în America prin intermediul conchistadorilor europeni. Dat fiind că populaţia indigenă nu fusese niciodată în contact cu acel virus, nu dispunea deloc de anticorpi. 

Unele calcule arată că până la 90 la sută din populaţia indigenă a Americii a murit răpusă de variolă.

Pandemia afectează întreaga lume

Dacă o boală nu se răspândeşte doar la nivel regional ci ajunge să afecteze ţări şi continente întregi, atunci experţii vorbesc despre o pandemie.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemiile sunt provocate mai ales de agenţi patogeni noi sau de noi tipuri de viruşi. Acestea pot fi, de exemplu, zoonoze, adică maladii transmisibile de la animal la om.

Atunci când o boală este nouă pentru om, doar foarte puţine persoane sunt imune la ea. În astfel de cazuri nu există nici vaccin şi urmarea poate fi creşterea galopantă a numărului de îmbolnăviri.

Cât de periculoasă sau mortală este acea boală - totul depinde de virusul specific în cauză şi de starea generală de sănătate a fiecărui bolnav în parte.

Chiar dacă, procentual, o maladie se dovedeşte inofensivă pentru marea majoritate a celor infectaţi, numărul absolut al îmbolnăvirilor grave poate fi foarte ridicat în cazul unei pandemii. Aceasta se datorează pur şi simplu numărului extrem de mare de îmbolnăviri. 

O boală care atinge periodic dimensiunea unei pandemii este gripa. Gripa spaniolă, de pildă, care a izbucnit în 1918, a răpus între 25 şi 50 de milioane de oameni, cu mult peste pierderile de vieţi omeneşti produse de Primul Război Mondial. Şi gripa porcină a provocat o pandemie în anul 2009.

Totuşi, în cazul unei pandemii, unele regiuni izolate pot fi scutite de răspândirea bolii. De exemplu unele insule sau regiuni montane nefrecventate de turişti. Traficul aerian favorizează în special răspândirea pandemiilor.

Termenii de epidemie şi pandemie se referă în mod normal la maladii infecţioase. Dar, dat fiind că sugerează nevoia unor măsuri urgente, şi bolile netransmisibile sunt câteodată incluse în această terminologie. Epidemia de diabet este un exemplu in acesr sens.