Enigme stînjenitoare

Indiferent dacă a neliniştit sau nu pieţele deja suficient de nervoase, discursul rostit la Strasbourg de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a reuşit să sperie suficient de mulţi europeni: uniunea s-ar afla într-o autentică criză a sistemului. Să însemne aceasta oare că nu numai clubul euro ci şi comunitatea celor 27 este pe cale de a se destrăma?

Sau se referă cumva Barroso la criza capitalismului - se întreabă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG dînd expresie derutei generale stîrnită de aprecierile făcute de liderul european. Acelaşi ziar se opreşte asupra unei alte situaţii incerte: se află cumva mişcarea Occupy Wall Street înaintea unui exitus letalis? Este ea pe moarte? Cert este că ea rămîne lipsită de un ţel precis, că are un program difuz, că s-a bucurat de un sprijin global dar că a fost cel puţin pînă acum lipsită de efect, deduce cotidianul münchenez.

Chiar dacă la Roma şi Atena ora adevărului a adus la putere tehnocraţi, îndoielnică rămîne capacitatea noilor guvernanţi de a salva Italia respectiv Grecia de la dezastru - estimează DIE WELT.

A vindeca însă complet Italia de berlusconism depăşeşte puterile şi competenţa noului guvern opinează FRANKFURTER RUNDSCHAU. Pe deasupra, fostul demnitar european Mario Monti, instalat acum la conducerea noului guvern tehnocrat de la Roma, are de înfruntat şi suspiciunea colectivă faţă de clasa politică.

De aceea, consideră WESTFALEN BLATT, echipa lui Monti va beneficia de autoritatea necesară abia dacă va trece cu bine proba alegerilor.

Într-o stare de neajutorare s-ar afla politica germană, consideră de la Viena DIE PRESSE, referindu-se la noul val al dezbaterilor în jurul interzicerii partidului de extremă dreaptă NPD. Impresia este cea a unui déjà vu fiindcă în 2003 au avut loc dispute asemănătoare, eşuate din cauza infiltrării în pomenitul partid a unor agenţi ai serviciului federal de informaţii. Prin urmare azi ca şi atunci ar domni, în optica ziarului citat, aceeaşi derută în privinţa competenţelor serviciilor de informaţii, aceeaşi birocraţie stînjenitoare şi aceleaşi metode controversate de investigaţie.

O întrebare îşi aşteaptă răspunsul, cine a dat o mînă de ajutor bandei de ucigaşi, extremişti de dreapta, care atîta amar de ani au acţionat din umbră – se întreabă BADISCHE ZEITUNG, sugerînd că indiferenţa societăţii civile, dar şi simpatiile unor cercuri ale populaţiei faţă deextremismul de dreapta au facilitat delictele comise de trioul infernal împotriva unor străini în mai multe oraşe germane.

Cum de a fost posibil se întreabă şi cotidianul bulgar 24 Tschassa, nu fără a pomeni că teroarea brună este şi azi coşmarul germanilor, că rănile lăsate de regimul nazist sunt încă deschise că ruşinea pricinuită de exterminarea evreilor şi ţiganilor în timpul regimului lui Hitler nu s-a stins.

Despre cultura memoriei, despre formele ei de evoluţie după ce ultimii martori ai ororilor comsie de regimul nazist vor dispărea, au vorbit la Biblioteca Naţională Germană laureata Nobelului pentru Literatură Herta Müller şi scriitoarea Ruth Klüger, scăpată ca prin minune de Holocaust. Articolul apărut în paginile de foileton ale cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG reţine, între altele, impresia formulată de Herta Müller potrivit căreia, spre deosebire de ţările est europene foste staliniste, unde amnezia face parte dintr-un program de stat, în Germania, ca niciunde altundeva, există un exerciţiu intens al memoriei.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Medana Weident