Endemie, epidemie, pandemie - iată diferenţele

Endemia: ameninţare permanentă

O boală care îşi face apariţia regulat într-o regiune anume este calificată drept endemică. În cazul endemiei numărul îmbolnăvirilor rămâne relativ constant de-a lungul timpului. 

Este mai mare decât în alte regiuni dar de-a lungul timpului nu creşte în continuare. Într-o anumită perioadă de timp se îmbolnăvesc mereu cam la fel de mulţi oameni. 

Un exemplu tipic este malaria, de care se îmbolnăvesc în fiecare an aproximativ 300 de milioane de oameni, preponderent în regiunile tropicale. 

Deja în mai 2020 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat că coronavirusul va deveni un virus endemic. Variantele Delta şi Omicron au arătat de atunci cât de adaptabil este virusul, asemănător cu gripa. Aceasta înseamnă că este prezent în lume şi în anumite regiuni trebuie să învăţăm să trăim cu el. El nu va mai dispărea. 

Epidemia: doar într-o regiune 

Vorbim despre epidemie când o maladie îşi face apariţia într-o regiune anume, într-un interval de timp limitat şi neobişnuit de frecvent. 

O pandemie este o epidemie care se răspândeşte dincolo de graniţele unei ţări anume sau de pe un continent pe altul. 

Aceasta înseamnă mai ales că menţinerea sub control a bolii depinde de cooperarea sistemelor de sănătate din diverse ţări. Aceasta nu înseamnă că boala este extrem de periculoasă sau mortală. 

Contrariul geografic al unei pandemii este endemia. Dacă numărul îmbolnăvirilor creşte într-o regiune anume peste nivelul normal aşteptat (endemic), vorbim despre o epidemie. În cazul în care cazurile de îmbolnăvire sunt limitate la nivel local, vorbim despre o erupţie. 

O epidemie ia naştere de exemplu dacă virulenţa unui anume agent patogen suferă o mutaţie. El devine prin asta mai contagios. 

Şi dacă o boală este introdusă într-o regiune anume se poate ajunge la epidemie. Premisa este transmisa bolii de la om la om. 

Un exemplu este variola, care a fost transportată de la începutul secolului al XVI-lea de cuceritori europeni în America. Dat fiind că indigenii nu avuseseră niciodată contact cu acest virus nu aveau imunitate deloc. De aceea, potrivit unor estimări, 90 la sută din populaţia Americii a fost răpusă de variolă. 

Pandemie: răspândire la nivel global

Atunci când o maladie se răspândeşte nu doar regional, ci se extinde în toate ţările şi pe toate continentele, vorbim despre o pandemie. 

Potrivit OMS, pandemiile sunt provocate cel mai frecvent de agenţi patogeni sau tipuri de viruşi noi. Poate fi vorba, de exemplu, de zoonoze, adică de boli transmise de la animal la om. 

Dacă o boală este nouă pentru om, foarte puţine persoane sunt imune la virusul respectiv. În astfel de cazuri nu există nici vaccin, ceea ce poate duce la un număr mare de cazuri de îmbolnăvire. 

Cât de periculoasă sau mortală este boala - asta depinde de virusul specific şi de starea generală de sănătate a fiecărui om în parte. 

Chiar dacă procentual o boală este cel mai adesea inofensivă, numărul absolut de îmbolnăviri grave în cazul unei pandemii poate să fie foarte mare, fiindcă foarte mulţi oameni se infectează cu agentul patogen respectiv. 

O boală care ia din când în când dimensiuni pandemice este gripa. De gripa spaniolă au murit după Primul Război Mondial între 25 şi 50 de milioane de oameni, cu mult mai mulţi decât pieriseră în războiul propriu-zis. Şi gripa porcină a provocat în 2009 o pandemie. 

În timpul unei pandemii pot rămâne neafectate de boală anumite regiuni izolate, insule sau regiuni montane, de exemplu. Dar traficul aerian favorizează răspândirea pandemiilor. 

Termenii de epidemie şi pandemie se referă în mod normal la boli infecţioase. Dar fiindcă sugerează nevoia de acţiuni urgente, câteodată se califică astfel şi boli netransmisibile, de exemplu "pandemia de diabet".