Elefsina 2023: Mistere din antichitate și industrie

„Cel ce va reuși să schimbe Elefsina va putea schimba lumea întreagă”, a spus cândva un artist. Există o mulțime de motive pentru a schimba micul oraș cu 25.000 de locuitori, situat la aproximativ 20 de kilometri vest de Atena, nici deosebit de frumos, cu atât mai puțin pitoresc. Grecia pe care o cunoaște toată lumea din fotografiile de vacanță arată diferit - orașe cu străzi înguste, oameni în taverne, lângă marea strălucitoare de turcoaz.

Nu poți căuta așa ceva în Elefsina. Aici găsești clădiri cu fațade terne, ruine industriale, vechi vapoare cu aburi care ruginesc într-un cimitir naval.

Între ele, însă, oameni sunt zâmbitori și cordiali și au grădini îngrijite cu dragoste. Elefsina este chipul nefardat al Greciei: autentic, tăcut, demn. Cu aceasta a convins Elefsina, când a devenit una dintre cele trei Capitale Europene ale Culturii 2023 - cea mai mică și cea mai veche din istoria instituției până în prezent.

În patria lui Eschil, marele poet și dramaturg al Greciei antice, vor avea loc 465 de evenimente în 30 de locații diferite. Sub motto-ul „Misterele schimbării”, 192 de artiști greci și 137 străini își vor prezenta lucrările într-un total de 17 categorii de artă. Trei piloni tematici formează structura de bază a conceptului: oameni și societate, mediu, muncă.

Misterele de ieri și de azi

Directorul artistic al anului cultural este Mihail Marmarinos. DW l-a întâlnit pe regizorul și actorul în vârstă de 66 de ani în impresionantul sit arheologic al Elefsinei antice, situat în chiar inima orașului de astăzi. Aici, cu mii de ani în urmă, oamenii au încercat să pătrundă tainele morții cu ajutorul legendarelor „Mistere ale lui Eleusin”, printre cele mai importante rituri de consacrare din Grecia antică.

Pe vremuri, misticii veneau cu miile aici pentru a primi inițierea Hierofantului, marele preot al zeiței fertilității Demeter. S-au păstrat foarte puține informații despre marile mistere ale antichității, deși antica Elefsina ne-a modelat în mod esențial viața de astăzi: „Aici a început cultivarea grâului iar din acest moment oamenii și-au încheiat existența nomadă și au încetat să mai migreze pentru a căuta mâncare. Iar cultivarea pământului este începutul culturii însăși”, spune Marmarinos, familiarizat cu fiecare colț al acestui loc magic și devoțional.

La o aruncătură de băţ se află Telesterionul, primul teatru „informal” din lume. Informal, deoarece conceptul de teatru nu exista la acea vreme. Dar chiar înainte de comedie și dramă, oamenii se adunau la Elefsina pentru a asista la „mistere”.

Anul viitor, coregraful Sasha Waltz și regizorul Jochen Sandig vor pune aici în scenă „Requiemul Uman”, o simbioză de sunet, muzică, lumină naturală și corp uman. O experiență estetică care arată că doar limba nu este suficientă, precizează Marmarinos. Aici va fi interpretată și lucrarea „Ma” de Romeo Castellucci. Ce anume se va vedea sau ce înseamnă titlul rămâne până atunci un „mister” în sine.

Orașul refugiaților

Un alt pilon istoric al orașului este industria. Este și un blestem și o binecuvântare în același timp. Binecuvântare pentru că a oferit locuri de muncă și un nou mod de trai pentru mii de refugiați, persoane strămutate în 1922, după distrugerea Smirnei, acum Izmirul turc. Un blestem, pentru că rafinăriile de petrol, fabricile de ciment și alte ramuri ale industriei care au dominat până în anii 90 nu au adus doar locuri de muncă și prosperitate. Aici, în vestului Aticii, nivelul de poluare și rata cancerului sunt deosebit de ridicate.

Ultimii 30 de ani au însemnat un declin abrupt al industriei, aici, în regiune, la fel ca peste tot în lume. Degradarea economică a Elefsinei se vede în ruinele industriale prezente în multe locuri din oraș. O veche fabrică de vopsele este acum în curs de renovare ca parte a Capitalei Culturii. Va funcționa aici un sit cultural care nu își va pierde atractivitatea după 2023 și ar trebui să fie o moștenire pentru oamenii din Atica. Unul dintre primii invitați va fi artistul vizual columbian Juan Sandoval. Va crea aici o lucrare dedicată muncitorilor orașului. Vor participa persoane care au lucrat sau lucrează în continuare în fabricile din regiune. Pentru fiecare dintre ei se va realiza câte un coif de ceramică pe care îl vor primi cadou după expoziție.

Cultura şi speranţa redresării

Vechea moară de măsline este în prezent șantier iar după reconstrucție va deveni loc de expunere a culturii. O fabrică de săpun înfloritoare existase aici, din 1875 până în 1960. Acum se transformă într-un loc de întâlnire și artă. Prima expoziție va fi dedicată fostului ministru grec al Culturii Melina Mercouri și omologului ei francez de atunci, Jacques Lang. Mercouri a fost cea care a inventat conceptul Capitalelor Europene ale Culturii, în 1985. Lang a jucat un rol cheie în implementarea acestuia.

Chiar lângă vechea moară de măslini se află un teatru în aer liber pe a cărui scenă vor urca, printre altele, teatrele naționale din Novi Sadul sârbesc și capitala sud-coreeană Seul.

Impresionant este și cimitirul navelor din golful Vliha. Peste 70 de epave se dezintegrează necontrolat aici și poluează marea cu petrol și rugină. Pentru mulți rezidenți, aceasta este o pată de rușine de zeci de ani pe obrazul statului grec. Cu toate acestea, uriașele epave atrag. Ce povești spun ele? Cum va fi folosit locul de către Capitala Culturii rămâne până acum un alt mister.

Localnicii din Elefsina își doresc ca anul lor cultural 2023 să fie o reușită, speră la numeroși vizitatori din toată lumea dar și ca administrația centrală din Atena să nu-i uite, după sfârșitul programului european. Pentru oamenii locului, reflectorul cultural oferă și posibilitatea de a construi sau repara drumuri, piețe și trotuare. Anul 2023 devine, astfel, o oportunitate probabil unică de a pune bazele unui viitor mai bun.