Egoisme europene

Tensiunile italo-franceze provocate de valul de refugiaţi tunisieni abătut asupra ţărmurilor Lampedusei dau la iveală, între altele, şi o gravă carenţă de solidaritate. Din acest motiv, DENIERES NOUVELLES D'ALSACE, confruntat cu „nedemnul spectacol”, recomandă Europei să revină la valorile umanismului, parte componentă a tradiţiilor ei culturale.

Mai la obiect, un alt ziar francez - LA NOUVELLE REPUBLIQUE DU CENTRE OUEST - distinge cauza neînţelegerii dintre Italia şi Franţa în ignorarea reglementărilor acordului de la Schengen. Libertatea de deplasare este condiţionată de deţinerea unui document de identitate în toată regula şi nu a unor permisiuni de şedere, cum sunt cele eliberate de Italia celor 20 de mii de refugiaţi, cu simplul scop de a se debarasa de prezenţa lor. De altfel, scrie ziarul în continuare, aceştia nici nu vor să rămînă în Italia. Prin urmare, pe de-o parte li se recomandă să plece mai departe, pe de alta să rămînă acolo unde se află.

De la Madrid, EL PAIS dă vina pe politica preşedintelui Sarkozy care, refuzîndu-le refugiaţilor tunisieni accesul în Hexagon, vrea să-şi amelioreze deplorabilele cote de popularitate în vederea viitoarelor alegeri prezidenţiale.

Cotidianul spaniol deduce că Uniunea Europeană se află într-una din cele mai dificile faze ale evoluţiei sale, aşa cum o dovedeşte şi modul în care a reacţionat la revoluţiile arabe - iniţiativa intervenţiei în Libia neaparţinînd Bruxelles-ului ci Londrei şi Parisului. Iar dacă nici acordul Schengen nu mai este valabil, ne putem întreba la ce bun atunci o Uniune Europeană?

Poate pentru a acoperi şi datoriile Greciei, incapabilă să le achite din raţiuni obiective - crede LES ECHOS şi de aceea, sunt căutate soluţiile de organizare a reeşalonării datoriilor, astfel încît pierderile să fie limitate pentru ambele părţi.

O desolidarizare cu ţările Uniunii, precum Grecia, intrate în dificultate - revendică grupările populiste, eurosceptice, din statele bogate ale familiei celor 27.

Un nou exemplu îl furnizează acum Finlanda, unde un partid populist de dreapta, xenofob a înregistrat un succes masiv la alegerile parlamentare. Din care pricină cotidianul suedez AFTENBLADET întrevede pericolul ca buturuga mică să răstoarne carul mare.

Temere împărtăşită şi de LA REPUBBLICA: furtuna antieuropeană declanşată formaţiunea extremistă din tihnita şi înstărita Finlandă poate isca un război fulger în întreaga Uniune împotriva ţărilor greu îndatorate din flancul ei sudic. După victoria recentă a populiştilor suedezi, un nou semnal de alarmă ne parvine din nordul continentului. Dar la originea profundă a acestei furtuni finlandeze stă o traumă: Nokia. Concernul transferă locurile de muncă în străinătate, cu consecinţe serioase pentru patrie - iar pe această mare de frustrări, temeri şi nemulţumiri, populiştii navighează cu succes.

Cu răbdare trebuie să se înarmeze Europa şi în faţa revoluţiilor arabe care, potrivit opiniei publicate în cotidianul LUXEMBURGER WORT, nu s-ar afla decît la început. Tocmai de aceea li se recomandă europenilor să elaboreze o strategie economică, socială şi diplomatică de durată, aptă să sprijine înfiriparea şi consolidarea ulterioară a structurilor democratice din această zonă.

Cît de dificil este acest proces - o demonstrează cu preţul unor vieţi omeneşti şi al masacrării propriului popor dictatorul Ghaddafi, care nu se sfieşte să recurgă nici la interzisele bombe cu fragmentaţie, doar pentru a rămîne la putere - atrage atenţia TAGESZEITUNG.

Zilele îi sunt însă numărate speră majoritatea comentatorilor, luînd în calcul febrila căutare a unei ţări în care Ghaddafi să fie debarcat şi nu încă judecat. Fiindcă - aşa cum opinează DIE WELT - în cazul Libiei primează în faţa unei binemeritate pedepsiri a tiranului, curmarea măcelului.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Petre M. Iancu