FMI reia finanțarea Moldovei

Anunțul a fost făcut de șeful misiunii FMI, Ruben Atoyan, după două săptămâni de negocieri cu noul Guvern de la Chișinău. Banii vor fi oferiți pentru programe guvernamentale menite să genereze creștere economică și să îmbunătățească nivelul de viață al cetățenilor. Programul cu FMI prevede menținerea stabilității economice și financiare prin curățarea sectorului financiar, consolidarea cadrului de reglementare și supraveghere, asigurarea unei creșteri economice pronunțate și sustenabilitatea finanțelor publice.

Regimul Plahotniuc a transformat Moldova în coridor de legalizare a banilor murdari

La sfârșitul lunii trecute, când a venit în misiune la Chișinău, Ruben Atoyan a confirmat, la o întrevedere cu premierul Maia Sandu, că FMI a suspendat programul cu Republica Moldova după votarea, de către fostul parlament, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc, a controversatului pachet de legi privind amnistia fiscală – o pretinsă „reformă” prin care fosta guvernare a încercat, potrivit societății civile moldovenești, să legalizeze bani murdari.

Deblocarea relației cu FMI (și implementarea prevederilor Memorandumului de politici economice și financiare) va permite Republicii Moldova să beneficieze de ultimele două tranșe din programul de finanțare din partea FMI. Este vorba în total de 66 de milioane de dolari.

Maia Sandu a asigurat misiunea FMI că la Chișinău există voința politică necesară pentru a asigura curățarea completă a instituțiilor statului de persoane corupte, reformarea autentică a justiției și edificarea unor structuri de stat eficiente în care cetățenii să aibă încredere.

În plus, Guvernul de la Chișinău a obținut extinderea programului cu FMI până în luna martie 2020. „Am convenit decizii și măsuri concrete care ar reechilibra bugetul țării și care ar permite ca toate cheltuielile importante ce țin de achitarea salariilor, plăți ce vizează în special categoriile defavorizate de cetățeni, să poată fi achitate”, a menționat Maia Sandu. Ea a precizat că guvernul mizează mult pe credite nerambursabile – mai ales pe finanțarea din partea UE în valoare de 1,368 miliarde de lei moldovenești.

Potrivit premierului, banii sunt necesari pentru menținerea ritmului de implementare a reformelor, asigurarea cheltuielilor prioritare pentru reducerea sărăciei, dar și pentru a putea întreprinde „măsuri decisive” în ceea ce privește combaterea corupției. „Vrem să recuperăm cât mai multe resurse care au fost furate. Vom solicita Parlamentului să modifice și legile de buget”, a menționat prim-ministrul.

SUA, prin USAID, încă 29 de milioane de dolari

Săptămâna aceasta și SUA au anunțat creșterea finanțării pentru guvernare democratică şi creştere economică în Republica Moldova cu 29 de milioane de dolari. Acest sprijin va permite crearea unor instituții funcționale şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor. De asemenea, proiectul are în vizor descentralizarea, reformele în justiție și crearea condițiilor prielnice pentru dezvoltarea societății civile și mass media.

„Noi, ca și Guvernul SUA, ținem la transparența procesului decizional, la libertatea presei, la participarea societății civile în procesul decizional și la independența autorităților publice locale. Vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru ca acest sprijin să fie utilizat cât mai eficient, transparent, corect și în interesul tuturor cetățenilor țării”, a declarat premierul Maia Sandu la întrevederea avută cu adjunctul administratorului biroului USAID pentru Europa şi Eurasia, Brock Bierman. Acesta a promis că SUA așteaptă cu nerăbdare implementarea proiectelor și a promis că USAID va continua să sprijine Republica Moldova.

Curățenia continuă

Demiterile, demisiile și dezvăluirea schemelor ilegale prin care fostul regim storcea bani de la cetățeni continuă la Chișinău. Miercuri, Guvernul a anunțat despre demisia șefului Poliției de Frontieră, a doi secretari de stat, demiterea directorului Agenției Servicii Publice, precum și despre rechemarea a patru ambasadori (Ala Beleavschi din funcţia de ambasador în Canada, Iurie Bodrug din funcţia de ambasador în Polonia, Igor Bolboceanu din funcţia de ambasador în Turcia și Eugen Caras din funcţia de șef al Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană) și doi consuli (Sergiu Goncearenco din funcţia de consul general al Republicii Moldova în orașul Milano și Anatol Stratulat din funcția de consul general al Republicii Moldova în orașul Frankfurt pe Main).

În paralel, Guvernul a început să desecretizeze mai multe documente prin care fostul guvern, controlat de oligarhul Plahotniuc, susținea, din bani publici, proiecte dubioase. Prim-ministrul a vorbit miercuri despre unul din cele mai costisitoare proiecte finanțate de fostul guvern – „Arena Chișinău”. Premierul a menționat că acesta seamănă cu o mare escrocherie. Maia Sandu susține că nu a găsit nici un document care să reflecte cum a fost estimat costul de 43 de milioane de euro al acestui proiect – un obiectiv construit în grabă, inclusiv pe timp de iarnă, pe care experții îl consideră „lux pe timp de ciumă”. De asemenea, ea a menționat că nu este clar de ce s-au alocat tocmai 69 de hectare de teren, în condițiile în care Arena este construită pe o suprafață de numai 10 hectare. „Cei care și-au pus semnătura pe proiectul „Arena Chișinău” vor fi trași la răspundere. Vorbim de abuzuri foarte mari”, a spus premierul, care a precizat că Guvernul face acum o cercetare în acest sens.

Ministrul Economiei, șocat: „Adunau bir ca-n evul mediu”

La rândul său, ministrul Economiei, Vadim Brînzan, a dezvăluit mai multe scheme prin care fostul regim aduna bani murdari în haznaua Partidului Democrat. El a enumerat schemele, a descris cum funcționau acestea și a dat nume ale celor implicați. „O mână de oameni aduna bir, exact ca în evul mediu, de la oamenii din business, din instituții de stat, de peste tot de unde se putea de furat, iar unii fac acest lucru în continuare”, a spus ministrul. „Sacii cu bani acumulați ajungeau la grupul criminal sau la partid, de unde erau redirecționați spre oameni care deserveau acest sistem, iar cei care nu erau de acord să plătească erau închiși, șantajați cu dosare penale sau li se preluau afacerile”, a menționat ministrul Economiei.

Potrivit lui, lunar, din toate aceste scheme, în jur de 400 de milioane de lei moldovenești ajungeau în „vistieria” grupului criminal care îl deservea pe Plahotniuc. El s-a adresat „baronilor din PD, șefilor, procurorilor, judecătorilor, funcționarilor, executorilor care au participat și participă la aceste scheme frauduloase”: „Plahotniuc a plecat și nu se va întoarce în Moldova decât în cătușe. Știm cine sunt acești baroni și cât au furat. Vreau să le transmit celor de la Procuratura Generală, care au dormit letargic și au acoperit aceste scheme - nu vă țineți de funcții. De data aceasta nimeni n-o să vă salveze. Șefuleții din instituții și executanții care au participat la adunat bani ilegal - dacă credeți că și de data asta o să scăpați și o să rămâneți să lucrați la stat, greșiți. Fiecare pas ilegal pe care îl faceți acum doar o să vă adauge foi în dosarul penal și ani de pușcărie”, a menționat ministrul Economiei, Vadim Brânzan.

Miliarde prin duty free

Noile autorități de la Chișinău dezvăluie zilnic scheme cu bani mulți în care erau implicați exponenții fostei guvernări sau afaceriștii pe care fostul regim îi proteja. Una din aceste scheme se referă la magazinele duty free – o afacere a controversatului Ilan Șor (fugit din Moldova), condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru spălare de bani. Potrivit Maiei Sandu, 75% din mărfurile vândute în magazinele duty free au fost introduse în țară în mod ilicit, iar în perioada 2015–2019 valoarea mărfurilor importate de către entitățile duty free a constituit 2,8 miliarde de lei. „O să fac public acest document, să se vadă cum a fost evitat sistemul de impozitare, deoarece au fost niște legi care le-au permis să facă acest lucru”, a subliniat Maia Sandu la ședința de miercuri a guvernului.