Echilibristica riscantă a Chișinăului pe timp de război

Președinta Maia Sandu s-a declarat șocată „de masacrul din orașul Bucha” de la nord-vest de Kiev. „Moldova condamnă cu fermitate aceste crime împotriva umanității, la fel cum condamnă acest război ilegal și neprovocat, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”, a menționat Maia Sandu după ce a semnat decretul de instituire a zilei de doliu național în memoria tuturor vieților nevinovate pierdute, în ultimele 40 de zile, în Ucraina.

Ședința Parlamentului de la Chișinău a început luni cu un minut de reculegere în memoria victimelor războiului din Ucraina. Socialiștii pro-ruși și-au condiționat însă gestul: „Ucraina și Rusia au un conflict de 8 ani de zile. Le dorim liniște, pace și armonie. Nu știu cât e de corect să vorbim de 40 de zile. Vom participa la acest moment cu mențiunea că de 8 ani de zile sunt victime”, a explicat socialistul Vlad Batrîncea.

Moldova condamnă, dar nu sancționează Rusia

Autoritățile Republicii Moldova au condamnat din prima zi invazia rusă asupra Ucrainei și au deschis țara pentru sute de mii de ucraineni care au fugit din calea rachetelor lansate de armata de ocupație a Rusiei. Totuși, Chișinăul nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. Aceasta i-a atras critici și acuzații în plan intern și extern că ar finanța (prin achiziții de gaze, de exemplu), involuntar, războiul lui Putin.

Argumentul ezitării invocat de Maia Sandu este că „Moldova are multiple vulnerabilități, atât în planul securității, cât și economic” și că aderarea la pachetul de sancțiuni internaționale împotriva Rusiei ar funcționa contra Moldovei: „Sigur că trebuie să facem totul ca acest război să se oprească, dar sunt anumite lucruri pe care suntem obligați să le asigurăm cetățenilor noștri. Să lăsăm țara fără resurse energetice, să vedem aici o destabilizare a situației, nu ar ajuta pe nimeni, nici Republica Moldova, nici Ucraina și nici partenerii din Occident”, a explicat președinta Republicii Moldova.

Totuși, cu excepția resurselor energetice (gazul rusesc tranzitează Ucraina), operațiunile de import-export între Moldova și Rusia, dar și cu Belarus sunt oricum blocate din cauza războiului din Ucraina. Și asta pentru că transportul de mărfuri prin Ucraina spre Rusia și Belarus a încetat din motive de securitate. Moldova încearcă să se reorienteze rapid spre alți furnizori, pentru a acoperi deficitul de aproape 20% apărut la unele mărfuri importate din Est prin Ucraina. „Avem tot sprijinul partenerilor din Occident. Inclusiv ei încearcă să ne ajute să găsim alternative, dar până nu găsim aceste alternative, nu putem face abstracție de realitate”, a menționat Maia Sandu.

Într-un recent interviu, Alexei Arestovici, consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina este înțelegătoare față de decizia Chișinăului de a nu se alinia sancțiunilor împotriva Rusiei. „Haideți să ne imaginăm dimensiunea sancțiunilor Georgiei și Moldovei împotriva Rusiei... Ar fi acestea un factor considerabil pentru a prăbuși economia rusă? Nu cred. Cunoscând cât de adânci sunt tentacolele Rusiei în politica moldovenească, cred că tehnic impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei ar fi fost dificilă. În Georgia situația este specifică. Georgienii spun că actuala lor conducere nu demonstrează tranșant că este împotriva Rusiei”, a spus Arestovici.

Coloana a cincea a Rusiei împinge ideea „neutralității garantate”

Un alt subiect readus în discuțiile publice la Chișinău, după izbucnirea războiului, se referă la statutul de neutralitate proclamat prin Constituția Republicii Moldova - statut neglijat de Rusia prin menținerea ilegală în regiunea transnistreană a unei armate de ocupație timp de trei decenii. În acest sens, în timp ce unii pun la îndoială necesitatea neutralității fără securitate, alții (pro-rușii) din contra pledează pentru „neutralitate garantată internațional” și vor să propulseze în Parlament un proiect privind „neutralitatea permanentă” a Republicii Moldova, argumentând că acum legislația „nu explică foarte clar care sunt condițiile cooperării Moldovei în domeniul militar”. Inițiativa socialiștilor pro-ruși nu are însă nicio șansă în actuala configurație din Parlament, unde majoritatea este deținută de PAS, dar, în contextul războiului, este o inițiativă pe care se parazitează politic, alimentând propagandistic un segment al societății din Republica Moldova care, fiind dominat de propaganda rusă, aprobă invazia și justifică atrocitățile comise de soldații ruși în Ucraina.

Între timp, pe uniformele militare ale așa-zișilor pacificatori ruși din regiunea transnistreană a apărut litera „Z”, simbolul invaziei Rusiei asupra Ucrainei – fapt probat de jurnaliști. Subiectul a ajuns în atenția Comisiei Unificate de Control, iar Chișinăul a cerut încetarea imediată a acestor manifestări cu caracter provocator. Reprezentanților Federației Ruse li s-a cerut să aducă echipamentul militarilor în conformitate cu actele misiunii de pacificare de la Nistru. În caz contrar, „delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control își rezervă dreptul de a recurge la măsuri diplomatice și mediatice”. Surse guvernamentale de la Chișinău au comunicat pentru DW că „măsuri diplomatice” ar putea însemna expulzarea unor diplomați și militari ruși care ar fi implicați în acest act provocator.