Eşec pentru OMS?
20 aprilie 2011La o lună de la seismul care a zguduit din temelii arhipelagul nipon, autorităţile japoneze au ridicat accidentul nuclear de la Fukushima la nivelul maxim, şapte pe scala INES, pentru aprecierea evenimentelor nucleare şi radiologice. Altfel spus: ne putem aştepta la urmări grave pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător.
Cine îşi asumă responsabilitatea pentru dreptul fundamental al oamenilor la sănătate?
La peste 60 de km distanţă de Fukushima, în două sate, Greenpeace a măsurat nivelul radiaţiilor. Rezultatul este comparabil cu volumul total de radiaţii la care sunt supuşi germanii într-un an, asimilate însă într-o singură zi.
Şi totuşi, sătenii nu vor fi evacuaţi. "În anumite zone, locuitorii, deşi supuşi unui nivel ridicat de radiaţii, nu sunt şi nu vor fi evacuaţi. Acţiunile se concentrează pe o rază de 20 de km. În zonele situate la o distanţă între 20 şi 30 de km de centrală, se recomandă locuitorilor să rămână în case", explică, la Berlin, specialista în radiaţii Katsumi Furitsu.
Japoneza a analizat starea sănătăţii supravieţuitorilor de la Hiroshima şi i-a consiliat pe cei de la Cernobâl. Întocmai ca şi experţii americanii, şi ea susţine varianta evacuării populaţiei pe o rază de 80 de km, pentru a evita contaminarea oamenilor. Dar, în Japonia, nu experţii decid evacuările, ci primăriile.
Specialiştii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică nu fac nici un fel de recomandări. Criza de la Cernobâl a fost catalogată drept catastrofă informaţională. Ceea ce se poate întâmpla şi la Fukushima, după cum crede expertul german, Sebastian Pflugbeil:
"Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică are misiunea clară de a sprijini folosirea paşnică a energiei atomice. Tot ceea ce umbreşte această misiune, precum atentatele la sănătatea oamenilor şi incapacitatea de a gestiona asemenea situaţii, este trecut sub tăcere."
În ciuda informaţiilor detaliate şi a cifrelor clare, comisia de specialişti a Naţiunilor Unite scria la începutul anului că "pentru majoritatea populaţiei nu există motive de îngrijorare în privinţa sănătăţii, după catastrofa de la Cernobâl". O crasă contradicţie faţă de numeroasele studii şi pacienţi care dovedesc exact contrariul.
Conflict de interese
"Este complet inuman şi aservit intereselor industriei atomare, atât lobiiştilor din domeniu cât şi intereselor de stat, acolo unde există arme nucleare", mai adaugă Sebastian Pflugbeil.
Şi cercetătorul german Hagen Schreb, de la Institutul Helmholtz din München, a publicat recent un studiu pe tema scăderii natalităţii în Europa: nu doar reducerea naşterilor cu peste un milion ci şi numărul scăzut al fetiţelor pot fi puse pe seama catastrofei de la Cernobâl.
Motive clare pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să analizeze efectele radiaţiilor asupra corpului uman? "Nu", spune Keith Baverstock, angajat al OMS imediat după catastrofa de la Cernobâl.
"Cred că nu vedeţi problema. Nu vedeţi că este problema dumnevoastră. Energia atomică nu reprezintă un risc pentru sănătate. Ea este încadrată cel mult la un nivel similar cu industria petrolieră sau minieră: şi acolo există riscuri pentru sănătate sau mortalitate."
Bineînţeles, recunoaşte expertul OMS, accidentele sunt altceva, dar ele nu mai fac parte din scenariul actual. De aceea, în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu mai există, de mult, experţi în domeniul radioactivităţii.
Autori: Ulrike Mast-Kirsching / Alina Kühnel
Redactor: Medana Weident