După explodarea pagerelor în Liban se aşteaptă răzbunare

 Cel puţin 12 morţi şi aproximativ 2800 de răniţi, mulţi dintre ei luptători ai miliţiilor şiite Hezbollah, la care se adaugă şi ambasadorul Iranului în Liban, Modshtaba Amani - acesta este rezultatul explodării în masă a sute de pagere şi staţii de emisie-recepţie în diverse părţi ale Libanului.

Hezbollah a folosit pagerele fiindcă, spre deosebire de telefoanele mobile, acestea nu pot fi localizate. Potrivit unor relatări apărute în mass media este posibil ca pagerele de tip Gold Apollo să fi fost dotate în secret de Israel cu explozibili. Ulterior aparatele au fost furnizate mai departe către Hezbollah şi aparent detonate intenţionat. Hezbollah şi aliatul său Iran fac răspunzător Israelul pentru această acţiune.

Miercuri, la o zi după explodarea pagerelor, au explodat şi numeroase staţii de emisie-recepţie. Cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa cu acea ocazie şi mai bine de 100 au fost rănite, potrivit agenţiei libaneze de ştiri Ani, care citează surse guvernamentale.

Acţiuni israeliene?

Până acum Israelul nu şi-a asumat oficial răspunderea pentru aceste acţiuni, dar ele au avut loc în contextul confruntărilor violente izbucnite între Israel şi Hezbollah începând din 7 octombrie 2023. Atunci organizaţia militantă islamistă Hamas, înscrisă pe lista entităţilor teroriste în Germania, UE, SUA şi alte ţări, a atacat teritoriul israelian, ucigând aproximativ 1200 de oameni şi luând în jur de 250 de ostatici. Din solidaritate cu Hamas, Hezbollah a executat tiruri în regiunea de graniţă din nordul Israelului. Drept urmare mai bine de 60.000 de israelieni şi-au părăsit locuinţele. Din aceeaşi cauză aproximativ 110.000 de oameni şi-au părăsit în Liban locuinţele, refugiindu-se în alte părţi ale ţării.

Mass media israeliene apreciază în majoritatea lor că Israelul este responsabil pentru valurile de explozii din ultimele două zile. Potrivit ziarului Haaretz, decizia de detonare a pagerelor a fost luată în termen foarte scurt. Iniţial acţiunea trebuia să aibă loc la începutul confruntării de amploare care este aşteptată. Dar aparent doi membri ai miliţiilor Hezbollah ar fi observat că pagerele au fost dotate cu explozibili, mai relatează Haaretz. De aceea a fost luată decizia detonării anticipate a acestor aparate. S-a dovedit că "unităţile operative ale Hezbollah au fost complet infiltrate şi avariate grav", scrie Haaretz. "Aceasta întăreşte sentimentul de insecuritate în cadrul organizaţiei şi i-ar putea vida de personal în viitorul apropiat sistemele de comandă şi control".

Diplomaţie eşuată

Din perspectivă israeliană operaţiunea s-a desfăşurat pe fundalul faptului că o înţelegere diplomatică cu Hezbollah pare imposibilă, consideră Gil Murciano, director însărcinat cu afaceri al Israeli Institute for Regional Foreign Policies (Mitvim). Deşi pagerele au trebuit să fie detonate mai devreme decât fusese planificat, "în contextul unui conflict nesoluţionat, pe cale de a se extinde, acţiunea i-a dat probabil de înţeles organizaţiei Hezbollah că Israelul priveşte situaţia actuală deja ca pe un război în plină desfăşurare. Iar dispoziţia spre escaladare este parte a acestui război. Nu este vorba doar de folosirea unei ocazii operative. Israelul arată mai degrabă că e dispus să recurgă la toate măsurile imaginabile pentru a limita puterea de luptă a Hezbollah".

Cum va reacţiona Hezbollah este în principiu imposibil de anticipat, afirmă ziaristul Ronnie Chatah, care trăieşte la Beirut şi coordonează publicaţia online The Beyruth Banyan. El pleacă de la premisa că organizaţia va renunţa la o acţiune amplă de răzbunare, în ciuda victimelor civile şi a marilor suferinţe umane. "După 7 octombrie toate părţile se feresc din răsputeri să reediteze scenariul din iulie 2006 (atunci Israel şi Hezbollah s-au aflat în război timp de peste o lună - n. red.) sau să intre iarăşi într-un război de felul războiului din Liban, din 1982". De aceea războiul se va limita probabil în continuare la atacarea unor ţinte militare. "Hezbollah nu va face nimic care să extindă conflictul dincolo de asta".

Rolul SUA

Acţiunea a avut loc într-un moment în care Amos Hochstein, un consilier politic al preşedintelui SUA, Joe Biden, efectua o călătorie în regiune. Pentru a evita un război între Israel şi miliţiile Hezbolah din Liban, el a avut la începutul săptămânii discuţii în Israel cu preşedintele Isaac Herzog, cu premierul Benjamin Netanyahu şi cu ministrul Apărării, Yoav Gallant. Scopul discuţiilor a fost convingerea conducerii israeliene să nu lanseze o operaţiune militară de amploare împotriva Hezbollah. Ulterior, Hochstein trebuia să-şi continue călătoria şi să poarte convorbiri cu reprezentanţi ai guvernului libanez. În plan era ca aceştia să discute ulterior cu conducerea Hezbollah. Aparent Hochstein nu ştia nimic despre iminenta acţiune de detonare a pagerelor. Totuşi, ministrul israelian al Apărării, Gallant, l-a informat pe omologul său american, Lloyd Austin, despre lovitura care urma să aibă loc în scurt timp, fără a da detalii.

Gil Murciano susţine că acţiunea nu a împovărat relaţiile dintre Israel şi SUA. "Americanii declară că nu au fost informaţi cu privire la atac. Lor le este important să fie mediatori în regiune".

Totuşi, SUA au o problemă, afirmă Ronnie Chatah: lor le lipseşte în Liban un partener de discuţii. "Nu există reprezentanţi, nu există politician care să fie capabil să pună capăt conflictului, într-un fel care să fie în folosul ţării. De asemenea, niciun politician nu este în stare să determine Hezbollah să cedeze. De partea cealaltă, mie mi se pare că israelienii nu ţin cont mereu de dorinţele americanilor".

Rămâne de văzut cum va evolua conflictul. Haaretz nu este prea optimist. "Atacul care este atribuit Israelului a dezvăluit slăbiciunea Hezbollah şi i-a umilit pe conducătorii ei", scrie cotidianul pe pagina sa online. "Acesta nu este un incident de felul celor care în Orientul Mijlociu conduc spre un final liniştit".

Din Beirut a colaborat la scrierea acestei relatări Rola Farhat